Portal:Metoda științifică

Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții

modificare

Portal Metoda științifică

Conceptul "reproductibilității" este calul de povară al metodei științifice: Galileo s-a bazat pe conceptul lui pentru a dezvolta a sa lege a corpurilor căzătoare. Fără acest concept, savanții ar fi incapabili de a verifica afirmațiile altora. Fără aceasta, produsele tehnologice ar da greș la a doua utilizare. Reproductibilitatea este o cerință pentru o lege a naturii. ...

modificare

Metoda selectată

Metode

Lucrând plecând de la scop.

modificare

Știați că...

Canoanele lui John Stuart Mill formează o euristică sistematică pentru a rezolva o problemă.

Metoda concordanței: dacă există un singur factor comun în toate cazurile unde are loc un fenomen, atunci putem atribui fenomenul acelui factor.
Metoda diferenței: dacă un set de circumstanțe duce la un anume fenomen, iar un alt set de circumstanțe nu, iar seturile se diferențiază doar printr-un singur factor care este prezent în primul set dar nu și în al doilea, atunci fenomenul poate fi atribuit acelui factor.
Metoda concordanței și diferenței: numit și "metoda comună a concordanței și diferenței", acest principiu pur și simplu reprezintă aplicarea metodelor concordanței și diferenței.
Metoda reziduurilor: Dacă un set de factori sunt considerați a cauza un set de fenomene, și am potrivit toți factorii, cu excepția unuia, cu toate fenomenele, cu excepția unuia, atunci fenomenul care a rămas poate fi atribuit factorului care a rămas: "Odată ce elimini imposibilul, orice rămâne, indiferent cât de improbabil ar fi, trebuie să fie adevărul" — Sherlock Holmes în "Un scandal în Boemia" de Sir Arthur Conan Doyle.
Metoda variațiilor concomitente: Dacă de-a lungul unui set de circumstanțe care duc la un fenomen, o anume proprietate a fenomenului variază în tandem cu un anume factor care se află în circumstanțe, atunci fenomenul poate fi atribuit acelui factor. De exemplu, să presupunem că diferite probe de apă, fiecare conținând atât sare cât și plumb, s-au dovedit a fi toxice. Dacă nivelul de toxicitate ar varia în tandem cu nivelul de plumb, am putea atribui toxicitatea prezenței plumbului în apă.