Poziția fortificată „Dacia”

linie defensivă română în anii celui de-Al Doliea Război Mondial.
Poziția fortificată „Dacia”
Fondată  Modificați la Wikidata
Țară România
RamurăLucrări permanente de fortificații
TipStrategic
RolAsigurarea unei linii defensive în Moldova Occidentală
MisiuniOfensiva Uman–Botoșani
Prima Ofensivă Iași-Chișinău
Operațiunea Iași-Chișinău

„Poziția fortificată „Dacia” a reprezentat o poziție defensivă amenajată între râurile Prut și Siret la nord de șoseaua IașiTârgu Frumos, destinată barării accesului în adâncimea Moldovei, spre sud.[1] Aliniamentul acesteia se afla la sud de calea ferată dintre Pașcani și Târgu Frumos , continuând pe la nord de localitățile Heleșteni, Târgu-Frumos, Podu Iloaei, Lețcani și ajungând la nord-est de Iași.[2]

   Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele Zona de Operații Est (România) și Direcția Operativă PodolicăVezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Un loc important din punct de vedere strategic, regiunea Târgu Frumos se preta unui atac cu numeroase unități de blindate, drept care autoritățile au decis, în 1939 dată fiind declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, construirea unui sistem de fortificații în acest areal. Lucrările au fost abandonate în luna iunie 1941, dată fiind intrarea României în război. În toamna anului 1943 însă, dat find că frontul se apropia tot mai mult de frontierele României, execuția proiectului a fost reluată de autorități.[2]

Având rolul de a acoperi comunicația[1] favorabilă dintre Iași și Târgu Frumos[3] necesară manevrei de forte si mijloace in spatele frontului,[1] Poziția fortificată „Dacia” a permis valorificarea acesteia în primăvara anului 1944 când, datorită posibilității de deplasare ușoară și imediată situată în spatele linie de apărare, s-au putut respinge cu succes atacurile sovietice.[3]

   Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele Bătălia de la Târgu Frumos, Lupta de la Podu Iloaiei și Prima Ofensivă Iași-ChișinăuVezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

În spatele acesteia, la o distanță de circa 15 km se afla Poziția fortificată „Traian”,[1] o puternică poziție defensivă[3] destinată unei eventuale replieri organizate în cazul unui succes al ofensivei sovietice.[1]

   Vezi și articolul:  Operațiunea Iași-ChișinăuVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Referințe

modificare
  1. ^ a b c d e Ionescu, Mihail. E; Apogeul crizei politico-militare a Regimului Antonescian in preajma declanșării insurecției din august 1944; Revista de Istorie, Tomul 33, Nr. 9, septembrie 1980; p. 1654
  2. ^ a b Stănescu, Mihai; Invazia eșuată a Armatei Roșii în România: Bătălia de la Târgu Frumos; Historia; accesat la 13 octombrie 2024
  3. ^ a b c Corneanu, Constantin; Pregătirea militară a Bătăliei Moldovei (aprilie – august 1944) în Bencze, Iosif & Boțoghină, Iulian-Stelian & Olteanu, Marius-Marian & Ungureanu, George-Daniel (coord.); Armata Română și Anul de răscruce 1944; Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei; București; 2024; pp. 181 – 198; accesat la 12 octombrie 2024