Președintele Republicii Fiji
Președintele Republicii Fiji este șeful statului Fiji. Președintele este numit de Parlamentul Republicii Fiji pentru un mandat de trei ani în condițiile Constituției Republicii Fiji din 2013.[1] Rolul președintelui în cadrul administrației este de cele mai multe ori ceremonial, dar există puteri de rezervă importante care pot fi exercitate în caz de criză. În plus, președintele este comandantul șef al forțelor militare.
| Președinte al Republicii Fiji President of the Republic of Fiji | |
 Штандарт президента Фиджи | |
| Reședință oficială | Government House, Suva[*]  |
|---|---|
| Numit de | Great Council of Chiefs[*] |
| Durata mandatului | Trei ani, maximum două mandate |
| Deținătorul inaugural | Penaia Ganilau |
| Înființare | 5 decembrie 1987 |
Modifică date / text  | |
Istoria funcției
modificareFuncția de președinte a fost înființată în urma a două lovituri de stat militare în 1987, care au dus la proclamarea republicii la 7 octombrie, punând capăt monarhiei fijiene. Generalul-maior Sitiveni Rabuka, care a pus la cale loviturile de stat, a format un guvern militar provizoriu el fiind șeful acestui. Nu și-a luat, totuși, titlul de președinte, iar la 5 decembrie a numit-o pe Ratu Sir Penaia Ganilau, ultimul guvernator general, ca președinte al republicii.
Un puci civil instigat de George Speight a dus la o altă revoltă constituțională în 2000. Președintele Ratu Sir Kamisese Mara și-a dat demisia la 29 mai, în loc să abroge Constituția, după cum a cerut armata, fiind susținută de Curtea Supremă. (Dacă demisia sa a fost forțată sau nu a făcut obiectul unei anchete ale poliției care a continuat până la lovitura de stat din 2006). Comandorul Frank Bainimarama a preluat puterea ca șef al guvernului militar interimar (așa cum a făcut Rabuka în 1987), până când Ratu Josefa Iloilo a fost numit președinte la 13 iulie.
La 5 decembrie 2006, forțele militare au răsturnat din nou guvernul. Bainimarama s-a declarat președinte interimar; el a spus inițial că și-a asumat funcția cu titlu provizoriu și va cere în curând Marelui Consiliu al Șefilor de trib să-l repună pe Iloilo, dar la 17 decembrie a insistat că acum este președinte și că Marele Consiliu ar trebui să-l recunoască ca atare.[2] Iloilo a fost reinstalat ca președinte la 4 ianuarie 2007.
În ianuarie 2008, Bainimarama a declarat că armata era „autoritatea executivă în numirea președintelui”, în urma suspendării Marelui Consiliu al Șefilor de trib. Președintele ar urma să fie numit de armată, până la instalarea unui Mare Consiliu reformat.[3]
Câteva zile mai târziu, directorul Forumului Constituțional al Cetățenilor, Reverendul Akuila Yabaki, a sugerat ca funcția de președinte să fie, în viitor, deschisă persoanelor de orice etnie, decât să fie rezervată pentru fijienii indieni. Această sugestie a fost controversată și i-a s-a opus în mod deosebit premierul înlăturat Laisenia Qarase. Un șef din Rewa, Ro Filipe Tuisawau, s-a opus și el ideii și și-a exprimat părerea cu privire la funcția de președinte:
- „Poziția președintelui simbolizează unitatea atât a structurilor tradiționale de conducere care existau înainte de instituirea guvernării parlamentare, cât și a sistemului actual al parlamentului Westminster. Acesta este locul în care sistemul occidental se întâlnește cu sistemul nostru tradițional vanua și recunoaștem conducerea indigenă care a evoluat și s-a ocupat de toate rasele din societatea noastră multiculturală. Prin numirea președintelui, națiunea recunoaște rolul pe care șefii noștri l-au jucat în societate și cred că poporul fijian ar aprecia că status quo-ul va rămâne în vigoare.”
La 28 iulie 2009, Iloilo a anunțat că va părăsi funcția la 30 iulie.[4] Generalul de brigadă (R) Ratu Epeli Nailatikau i-a succedat în funcția de președinte interimar. La 5 noiembrie 2009, Nailatikau a depus jurământul ca președinte.[5]
În martie 2012, guvernul Bainimarama a destituit Marele Consiliu al șefilor prin decret.[6][7] Bainimarama a confirmat acest lucru însemnând că ar trebui să existe o nouă metodă pentru numirea președintelui; aceasta, a spus el, va fi prevăzută de o nouă Constituție, care va fi adoptată în 2013 în urma consultărilor cu poporul.[8]
La 12 octombrie 2015, Parlamentul l-a ales președintele pe generalul-maior (R) Jioji Konrote. [9] La 12 noiembrie 2015, Konrote a depus jurămțntul ca președinte.[10]. La 31 august 2018, Konrote a fost reales președinte.[11]
La 22 octombrie 2021, Parlamentul l-a ales președinte pe Wiliame Katonivere. La 12 noiembrie 2021, Katonivere a depus jurământul ca președinte.
Note
modificare- ^ „Constitution of the Republic of Fiji” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la .
- ^ http://www.fijilive.com/news/show/news/2006/12/18/Fijilive13.html
- ^ "Voreqe: Army is executive authority" Arhivat în , la Wayback Machine., Fiji Times, 2 January 2008
- ^ President of military-led Fiji plans to step down, AP, 28 July 2009
- ^ Nailatikau sworn in as Fiji's new President. News.xinhuanet.com (5 November 2009). Retrieved on 4 May 2012.
- ^ „Fiji's Great Council of Chiefs abolished”. Stuff. Accesat în .
- ^ "REMARKS BY THE PRIME MINISTER ON THE GREAT COUNCIL OF CHIEFS (GCC)" Arhivat în , la Wayback Machine., government of Fiji
- ^ "Fiji to have a new system to elect president", FijiVillage, 14 March 2012
- ^ „Fiji Parliament elects new President”. Radio New Zealand International. . Accesat în .
- ^ „Fiji swears in new president”. Radio New Zealand International. . Accesat în .
- ^ „Konrote reappointed Fiji's president”. Radio New Zealand International. . Accesat în .
