Preda Buzescu
| Preda Buzescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | sec. XVI |
| Decedat | 1608 |
| Naționalitate | Țara Românească |
| Ocupație | mare postelnic |
Modifică date / text  | |
Preda Buzescu (n. sec. XVI – d. 1608) a fost mare postelnic sub Mihai Viteazul și a luat parte la evenimentele politice și militare importante ale domniei acestuia.
După cucerirea Transilvaniei și Moldovei din 1600, Mihai Vodă l-a numit pe Preda în locotenența domnească a Moldovei. În luptele cu turcii din 1600, Preda a capturat, lângă Craiova, steagul sangeacului de Vidin. În trista pribegie a domnitorului din iarna anului 1601, Mihai a arătat acest steag împăratului Rudolf al II-lea, ca mărturie a vitejiei valahilor în războaiele de apărare a țării lor.
Sub Radu Șerban, Preda Buzescu a îndeplinit diverse misiuni, așa cum, spre pildă, a fost solia pe care a purtat-o la curtea imperială a Habsburgilor. Luptător cu faimă și sprijin de nădejde al domniei, Preda a fost numit mare ban al Olteniei, dregătorie pe care a exercitat-o între 16 august 1602 și 19 mai 1608. Moare de o grea suferință înainte de 20 august 1608[1]
Preda Buzescu și fratele său Radu Buzescu sunt înmormântați la Mănăstirea Călui (ctitorie a familiei Buzeștilor)[2], în timp ce fratele lor Stroe Buzescu este înmormântat la fosta mănăstire din Stănești-Lunca, județul Vâlcea[3].
În literatură
modificareDimitrie Bolintineanu descrie în versuri victoria lui Preda Buzescu în lupta cu tătarii, când l-a înfrânt în luptă pe nepotul hanului:
- "Ei se bat în spade; spadele se frâng;
- Ei se iau în brațe, se smucesc, se strâng
- Când tătarul scoate o secure mică
- Și lovind pe Preda, pavăza îi strică
- Dar el cu măciuca astfel îl lovi,
- Încât deodată căsu și muri"
Poetul îl confundă însă pe Preda Buzescu cu fratele acestuia, Stroe Buzescu. Eroul bătăliei de la Teișani, ce a avut loc pe valea râului Teleajen, la 23-24 septembrie 1602, între oastea lui Radu Șerban și cei 40.000 de tătari de sub comanda Hanului Gazi Ghirai(en)[traduceți], a fost Stroe Buzescu. În timpul bătăliei respective s-a întâmplat un fapt memorabil: ginerele (și nepotul) hanului a ieșit în fața liniilor tătare chemând la o luptă individuală pe căpeteniile oștirii muntene. Provocarea a fost acceptată de Stroe Buzescu, care după o luptă crâncenă l-a învins pe tătar decapitându-l în fața ochilor îngroziți ai hanului și în entuziasmul oștirii valahe. Din nefericire și Stroe Buzescu fusese rănit grav și a murit câteva zile mai târziu, pe 2 octombrie. S-a păstrat până în prezent piatra sa de mormânt, de la schitul Stănești-Lunca, pe care soția sa, jupâneasa Sima, a pus să se dăltuiască o inscripție într-o frumoasă limbă română despre faptele vitejești ale soțului ei, încheiată cu: „Și nu fu pre voe câinilor de tătari”.[4] Un hrisov domnesc al lui Radu Șerban, din 27 iulie 1604, confirmă și el remarcabila faptă de vitejie a lui Stroe Buzescu.[5]
În cinematografie
modificareÎn filmul Buzduganul cu trei peceți Preda Buzescu este interpretat de Szabolcs Cseh, iar în filmul Mihai Viteazul de Florin Piersic.
Note
modificare- ^ „Preda Buzescu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Căluiul – Mânăstirea Fraților Buzești
- ^ „Biserica „Adormirea Maicii Domnului" a fostei mănăstiri Stănești” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ * Mutașcu, T., Radu Șerban, Editura Militară, București, 1978, p. 54.
- ^ Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Editura Cartea Românească, București, 1925, vol. VI, p. 10.
Legături externe
modificare
- Frați de cruce cu Mihai Vodă[nefuncțională], 5 decembrie 2005, Alex Nedea, Jurnalul Național