Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei
| Prințul Nikita Alexandrovici | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 13 ianuarie 1900 Sankt Petersburg, Imperiul rus |
| Decedat | (74 de ani) Cannes, Franța |
| Părinți | Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei |
| Frați și surori | Prințesa Irina Alexandrovna a Rusiei Prințul Vasili Alexandrovici al Rusiei Prințul Rostislav Alexandrovici al Rusiei Prințul Dmitri Alexandrovici al Rusiei Prințul Andrei Alexandrovici al Rusiei Prințul Feodor Alexandrovici al Rusiei  |
| Căsătorit cu | Contesa Maria Vorontsova-Dashkova |
| Copii | Prințul Nikita Nikitici Prințul Alexandru Nikitici |
| Ocupație | aristocrat[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Cneaz |
| Familie nobiliară | Casa Holstein-Gottorp-Romanov |
Modifică date / text  | |
Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei (13 ianuarie 1900 – 12 septembrie 1974) a fost descendent al familiei imperiale ruse.
Prinț rus modificare
Prințul Nikita Alexandrovici s-a născut la Sankt Petersburg; a fost al treilea fiu al Marelui Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei și al Marii Ducese Xenia Alexandrovna a Rusiei. A fost nepot al împăratului Alexandru al III-lea al Rusiei și al împărătesei Maria Feodorovna a Rusiei (născută Prințesa Dagmar a Danemarcei).
În timpul Revoluției ruse din 1917 Prințul Nikita a fost arestat împreună cu părinții săi și bunica, împărăteasa mamă, la Dulber în Crimeea. A scăpat din Rusia la 11 aprilie 1918 cu ajutorul mătușii sale regina Alexandra a Regatului Unit (născută Prințesa Alexandra a Danemarcei), sora împărătesei mamă a Rusiei. Regele George al V-lea al Regatului Unit a trimis vasul britanic Marlborough la bordul căruia au urcat familia lui Feodor și alți membri Romanov din Crimeea și au călătorit până în Anglia.
Exilul modificare
În timpul primilor ani de exil, Prințul Nikita a locuit la Paris în casa surorii sale mai mari, Prințesa Irina. Mai târziu s-a mutat în Anglia unde a absolvit Universitatea Oxford.
Prințul Nikita Alexandrovici s-a căsătorit la Paris cu o prietenă din copilărie: contesa Maria Vorontsova-Dashkova (13 february 1903, Țarskoe Selo, Rusia – 15 iunie 1997, Cannes, Franța). Bine cunoscută de rușii albi din exil pentru eleganța și grația ei, prințesa era fiica contelui Hilarion Vorontsov Illarionovici - Dashkov și a primei lui soții, Irina, născută Narîșkina. Maria era o descendentă directă a câtorva familii nobile ruse, printre care Dolgorukov, Narîșkin și Shuvalov. Nunta a avut loc la 19 februarie 1922 la Paris. Cuplul a avut doi fii:
- Prințul Nikita Romanov (13 mai 1923, Londra, Anglia – 3 mai 2007, New York)
- Prințul Alexandru Romanov (4 noiembrie 1929, Paris, Franța – 21 septembrie 2002, Londra, Anglia).
La începutul anilor 1920, la Paris, prințesa, cu ajutorul soțului ei a creat o colecție pentru compania IRFE deținută de Prințul Felix Iusupov și soția sa, Prințesa Irina Alexandrovna, sora lui Nikita. După nașterea fiului său cel mic, Prințul Nikita s-a mutat cu familia în Anglia, unde trăia mama sa, Marea Ducesă Xenia Alexandrovna.
În exil, Nikita Alexandrovici a fost activ în mișcarea monarhistă. A fost membru al celei mai vechi organizații monarhiste, Consiliul Suprem Monarhist. Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Prințul Nikita s-a mutat din nou la Paris cu familia. Nemaiputând să se întoarcă la Londra, ei s-au mutat la Roma și mai târziu în Cehoslovacia. Cum Armata Roșie înainta pe frontul de est, temându-se să sfârșească pe teritorii ocupate de sovietici, familia s-a mutat din nou la Paris. După sfârșitul războiului, ei au emigrat în Statele Unite în 1946, stabilindu-se în Monterey, California. Prințul nu a recunoascut niciodată drepturile Marelui Duce Vladimir Kirillovici la succesiunea tronului rus și în 1959 el a respins public revendicările Marelui Duce Vladimir Kirillovici la tronul vacant rus.
De-a lungul vieții sale, Prințul Nikita Alexandrovici nu a adoptat nici o naționalitate, el a decis să rămână doar rus. La începutul anilor 1970, Prințul Nikita Alexandrovici si sotia sa s-au întors în Franța. El a murit în 1974 la Cannes, la vârsta de 74 de ani. A dorit să fie înmormântat în Ai-Todor în Crimeea, dar a fost înmormântat la Roquebrune-Cap-Martin, alături de părinții săi.