Program liber cu sursă deschisă
program care este și liber (ca în libertate) și cu sursă deschisă
Acest articol se referă la programe. Pentru dispozitive, vedeți Hardware cu sursă deschisă. Pentru alte sensuri al "Foss", vedeți Foss (dizambiguizare). Pentru alte sensuri al "Floss", vedeți Floss (dizambiguizare).
Program liber cu sursă deschisă (PLSD) sau în engleză(Free and open-source software (FOSS)) este un software care poate fi clasficat înpreună ca software liber și software cu sursă deschisă.[a]
Note
modificare- ^ PLSD e un termen inclusiv care acoperă ambele software liber și software cu sursă deschisă, care necătând că descrie modele de dezvoltare similare, are cultură și filozofie diferită.[1] Liber se referă la libertatea utilizatorului să copie și reutilizeze programul. Fundația pentru Software Liber, o organizație care avocatează modelul de programe libere, susține că ca să se înțeleagă conceptul, unul trebuie să se "gândeasca la liber ca în libertatea de exprimare, da nu la gratis ca în exemplul unei beri gratis". (Vezi „Definiția software-ului liber”. GNU.org. Accesat în .) Programele liberese focusează pe libertățile fundamentale pe care le oferă utilizatorilor, în timp ce programele cu sursă deschisă se focusează pe puterile percepute a modelului său de dezvoltare de la persoană la persoană.[2] PLSD este un termen care poate fi utilizat fără prejudecată particulară către oricare din aceste abordări politice.
Referințe
modificare- ^ Feller 2005, pp. 89, 362.
- ^ Feller 2005, pp. 101–106, 110–111.
Vezi și
modificare
Legături externe
modificare- Alawadhi, Neha (). „Government announces policy on open source software”. The Times of India. Accesat în .
- Benkler, Yochai (aprilie 2003). „Freedom in the Commons: Towards a Political Economy of Information”. Duke Law Journal. 52 (6). Arhivat din original la . Accesat în .
- Bridgewater, Adrian (). „International Space Station adopts Debian Linux, drops Windows & Red Hat into airlock”. Computer Weekly. Accesat în .
- Brockmeier, Joe (). „Apple's Selective Contributions to GCC”. LWN.net. Accesat în .
- Casson, Tony; Ryan, Patrick S. (). „Open Standards, Open Source Adoption in the Public Sector, and Their Relationship to Microsoft's Market Dominance”. În Bolin, Sherrie. Standards Edge: Unifier or Divider?. Sheridan Books. p. 87. ISBN 978-0974864853. SSRN 1656616 .
- Charny, B. (). „Microsoft Raps Open-Source Approach”. CNET News.
- Claburn, Thomas (). „Study Finds Open Source Benefits Business”. InformationWeek. CMP Media, LLC. Accesat în .
- Clarke, Gavin (). „Peru's parliament approves pro-open source bill”. The Register. Accesat în .
- ElBoghdady, Dina; Tsukayama, Hayley (). „Facebook tracking prompts calls for FTC investigation”. The Washington Post. Accesat în .
- Feller, Joseph, ed. (). Perspectives on Free and Open Source Software. MIT Press. ISBN 978-0262062466.
- Fisher, Franklin M.; McKie, James W.; Mancke, Richard B. (). IBM and the U.S. Data Processing Industry: An Economic History. Praeger. ISBN 978-0-03-063059-0.
- Gunter, Joel (). „International Space Station to boldly go with Linux over Windows”. The Telegraph. Accesat în .
- Hatlestad, Luc (). „LinuxWorld Showcases Open-Source Growth, Expansion”. InformationWeek. CMP Media, LLC. Accesat în .
- Holwerda, Thom (). „Apple Ditches SAMBA in Favour of Homegrown Replacement”. OS News. Accesat în .
- Jones, Pamela (). „Oracle and Google File Appeals”. Groklaw. Accesat în .
- Miller, K. W.; Voas, J.; Costello, T. (). „Free and open source software”. IT Professional. 12 (6): 14–16. doi:10.1109/MITP.2010.147.
- Nelson, Russell (). „Open Source, MySQL, and trademarks”. Opensource.org. Open Source Initiative. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|arhivat=
ignorat (ajutor); Mai multe valori specificate pentru|urlarhivă=
și|archive-url=
(ajutor); Mai multe valori specificate pentru|deadurl=
și|dead-url=
(ajutor); Mai multe valori specificate pentru|accessdate=
și|access-date=
(ajutor) - Niccolai, James (). „Oracle agrees to 'zero' damages in Google lawsuit, eyes appeal”. Computerworld. Arhivat din original la . Accesat în .
- Paul, Ryan (). „French police: we saved millions of euros by adopting Ubuntu”. Ars Technica. Accesat în .
- Perens, Bruce (). „The Open Source Definition”. Open Sources: Voices from the Open Source Revolution. O'Reilly Media. ISBN 978-1-56592-582-3.
- Samson, Ted (). „Non-Oracle MySQL fork deemed ready for prime time”. InfoWorld. Accesat în .
- Stallman, Richard (n.d.). „De ce termenul de „sursă deschisă" pierde ideea centrală a software-ului liber”. GNU.org. Free Software Foundation. Accesat în .
- Thomson, Iain (). „Oracle offers commercial extensions to MySQL”. The Register. Accesat în .
- Vaughan-Nichols, Steven J. (). „Obama Invites Open Source into the White House”. PCWorld. Arhivat din original la . Accesat în .
- Vaughan-Nichols, Steven (). „No GPL Apps for Apple's App Store”. ZDNet. Accesat în .
- Weber, Steve (). The Success of Open Source. Harvard University Press. p. 4. ISBN 9780674044999.
- William, Sam (). Free as in Freedom: Richard Stallman's Crusade for Free Software. O'Reilly Media. ISBN 978-0596002879.
Lecturi suplimentare
modificare- Barr, Joe (). „De ce este preferabil conceptul de „software liber" celui de „software open source"”. Free Software Foundation. Accesat în .
- Berry, David (). Copy, Rip, Burn: The Politics of Copyleft and Open Source (ed. 1). London: Pluto Press. p. 272. ISBN 978-0745324142.
- Salus, Peter H. (). „A History of Free and Open Source”. Groklaw. Accesat în .
- Vetter, G. (). „Commercial Free and Open Source Software: Knowledge Production, Hybrid Appropriability, and Patents”. Fordham Law Review. 77 (5): 2087–2141.
- Wheeler, David A. (). „Why Open Source Software / Free Software (OSS/FS, FLOSS, or FOSS)? Look at the Numbers!”. DWheeler.com. Accesat în .
Wikibooks are o carte despre subiectul: FLOSS Concept Booklet |
Wikibooks are o carte despre subiectul: FOSS A General Introduction |