Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio

Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio


Poziția	Provincia Genova Italia
Coordonate	44°15′13″N 9°28′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.253611°N 9.466667°E
Suprafață	1.308 ha
Cod Natura 2000	IT1333307^[1]
Modifică date / text

Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC^[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 1.308 ha, din care 1 % marine.

Localizare

Centrul sitului Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio este situat la coordonatele 44°15′13″N 9°28′00″E / 44.253611°N 9.466667°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 76 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2017^[2].^[3]^[4]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 18 habitate naturale: Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri de stejar alb estice, Formațiuni scunde de Euphorbia în apropierea falezelor, Păduri de Castanea sativa, Faleze cu vegetație de Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene, Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion, Peșteri marine scufundate complet sau parțial, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Vegetație anuală la limita mareei, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Recifuri, Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici.^[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:^[3]

păsări (73): uliu păsărar (Accipiter nisus), pițigoi codat (Aegithalos caudatus), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), florinte (Chloris chloris), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel gulerat (Columba palumbus), cuc (Cuculus canorus), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), presură de munte (Emberiza cia), presură de grădină (Emberiza hortulana), măcăleandru (Erithacus rubecula), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), Fringilla montifringilla, gaiță (Garrulus glandarius), Hippolais polyglotta, rândunică (Hirundo rustica), capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), Larus argentatus, pescăruș sur (Larus canus), pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), mierlă albastră (Monticola solitarius), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), muscar sur (Muscicapa striata), grangur (Oriolus oriolus), ciuf-pitic (Otus scops), pițigoi mare (Parus major), vrabie (Passer domesticus), vrabie de câmp (Passer montanus), pițigoi de brădet (Periparus ater), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), ciocănitoarea verde (Picus viridis), Prunella collaris, brumăriță de pădure (Prunella modularis), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), mărăcinar (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), cănăraș (Serinus serinus), țiclete (Sitta europaea), scatiu (Spinus spinus), turturică (Streptopelia turtur), huhurez mic (Strix aluco), graur (Sturnus vulgaris), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de câmp (Sylvia communis), Sylvia hortensis, silvie mediteraneană (Sylvia melanocephala), silvie de tufiș (Sylvia undata), chiră de mare (Thalasseus sandvicensis), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), sturzul viilor (Turdus iliacus), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturz (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), strigă (Tyto alba), pupăză (Upupa epops)
amfibieni (1): Salamandrina terdigitata
nevertebrate (1): Euplagia quadripunctaria
pești (1): Telestes muticellus

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 32 de specii de plante, 6 specii de amfibieni, 1 specie de mamifere, 8 specii de nevertebrate, 7 specii de reptile.^[3]

Note

^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018
^ ^a ^b DM 07/04/2017 - G.U. 98 del 28-4-2017
^ ^a ^b ^c „Natura 2000 Standard Data Form for Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio”. Accesat în 30 mai 2024.
^ ^a ^b „Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

Vezi și

[3f2af7ad8512107ba891ad85c69d883d-1] Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018

[sac-2] DM 07/04/2017 - G.U. 98 del 28-4-2017

[n2k-3] „Natura 2000 Standard Data Form for Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio”. Accesat în 30 mai 2024.

[biodiversity-4] „Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]