Quintus Cassius Longinus
| Quintus Cassius Longinus | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul I î.Hr.  Roma Antică |
| Decedat | 47 î.Hr. |
| Părinți | Gaius Cassius Longinus[*] |
| Frați și surori | Gaius Cassius Longinus Lucius Cassius Longinus[*] |
| Ocupație | Ancient Roman politician[*] ancient Roman military personnel[*] |
| Limbi vorbite | limba latină |
| Tribun al plebei[*] | |
| Triumvir monetales | |
| În funcție – [1] | |
| Chestor | |
| Guvernator | |
Modifică date / text  | |
Quintus Cassius Longinus, fratele sau vărul lui Gaius Cassius Longinus (ucigașul lui Iulius Cezar), a fost un guvernator al lui Cezar în Hispania (Peninsula Iberică, care cuprindea Spania și Portugalia de astăzi).
El a fost un chestor al lui Pompei în Hispania Ulterior în 54 î.Hr.. În 49 î.Hr., ca tribun al poporului, el a susținut cu tărie cauza lui Cezar, și de aceea a fost făcut guvernator în Hispania Ulterior. El a tratat provincialii cu mare cruzime, și numirea sa (în 48 î.Hr.) drept comandant împotriva lui Juba I din Numidia a dat o scuză pentru opresiunile sale. Rezultatul a fost o insurecție fără succes la Corduba. Cassius a pedepsit liderii cu severitate necruțătoare și a făcut viața la o mulțime de provinciali mai grea decât oricând.
În cele din urmă trupele sale s-au revoltat sub conducerea chestorului Marcellus , care a fost proclamat guvernator al provinciei. Cassius a fost înconjurat de Marcellus la Ulia. Bogud, rege în Mauretania și Marcellus Lepidus, proconsul de Hispania Citerior, i-au acordat lui Cassius ajutor și au negociat un acord cu Marcellus prin care lui Cassius să i se permită să plece liber cu legiunile care i-au rămas loiale. Cassius a trimis trupele sale iarna, s-a grăbit să ajungă la bordul unei nave de la Malaca cu câștigurile sale necinstite, dar a fost ruinat de o furtună la Iberus (Ebro). Guvernul său tiranic din Hispania a adus prejudicii grave imaginii lui Cezar.
Bibliografie
modificare- Crawford, Michael. Roman Republican Coinage. Cambridge, 1924
- Chisholm, Hugh, ed (1911). Encyclopædia Britannica (Eleventh ed.). Cambridge University Press.
- ^ Digital Prosopography of the Roman Republic, accesat în