Quisqueyanos valientes

Probă muzică
Quisqueyanos valientes

Versuri	Emilio Prud’Homme[*]

Fragment audio
Modifică date / text

Quisqueyanos valientes^[1] este imnul național al Republicii Dominicane. Muzica a fost compusă de José Rufino Reyes Siancas (1835-1905), iar textul îl datorăm lui Emilio Prud'homme (1856-1932). Imnul național complet al Republicii Dominicane posedă 12 strofe, dar doar două (prezentate mai jos) sunt cântate în cursul ceremoniilor oficiale.

Istoric

Prima execuție publică a Quisqueyanos valientes a avut loc la 17 august 1883 la loja masonică Esperanza No.9^[2], la Santo Domingo. A doua oară, a fost cântat acest imn, câteva luni mai târziu, la 27 februarie 1884, la omagierea lui Duarte^[3], cu ocazia readucerii rămășițelor pământești ale Părintelui Națiunii dominicane.

Succesul muzicii a fost imediat, însă textele originale au fost contestate de mai mulți erudiți dominicani, ca urmare a unor greșeli de vocabular. În 1897, Prud'homme a propus o versiune corectată, care este și în prezent în vigoare.

Quisqueyanos valientes a fost adoptat ca imn național al Republicii Dominicane la data de 30 mai 1934, prin Legea nr. 700.

Textul imnului

Textul oficial, în limba spaniolă	Traducerea în română
Quisqueyanos valientes alcemos nuestro canto con viva emoción, y del mundo a la faz ostentemos nuestro invicto glorioso pendón. Salve el pueblo que intrépido y fuerte a la guerra a morir se lanzó, cuando en bélico reto de muerte sus cadenas de esclavo rompió. Ningún pueblo ser libre merece si es esclavo, indolente y servil, si en su pecho la llama no crece, que templó el heroismo viril. Mas Quisqueya la indómita y brava siempre altiva la frente alzará que si fuere mil veces esclava otras tantas ser libre sabrá.	Quisqueyeni viteji, să înălțăm Cântecul nostru cu vie emoție Și în fața lumii să arătăm Drapelul nostru neînvins și glorios. Mântuit este poporul care, intrepid și tare, S-a înălțat în război până la moarte Când miza războinică de moarte Zdrobi lanțurile de sclav. Niciun popor nu merită să fie liber Dacă este sclav indolent și servil Dacă în inima sa nu arde o flacără Pentru a înflăcăra eroismul bărbătesc. Dar Quisqueya neînfrânt și curajos Va ridica mereu fruntea Căci dacă ar fi fost de o mie de ori sclav De mai multe ori ar ști să fie liber.

Alegerea termenului de Quisqueyano

Articol principal: Hispaniola.

Termenul « dominican » nu apare niciodată în Imn. Emilio Prud’homme folosește, în mod constant, termenul taino de « Quisqueyano ».

«Quisqueyano» este, într-adevăr, vechiul nume al insulei Hispaniola, iar locuitorii săi se numesc «Quisqueyanos». Numele semnifică, probabil, « Mama Pământului ». Un alt nume amerindian al insulei Hispaniola este «Haiti» (adică « Țara muntoasă », care astăzi desemnează statul situat la vest de Republica Dominicană, în timp ce într-o epocă mai veche desemna întreaga insulă Hispaniola.

Note

^ Quisqueyeni viteji
^ Speranța Nr.9, în spaniolă
^ Juan Pablo Duarte y Diez (n. Santo Domingo, Republica Dominicană, 26 ianuarie 1813 - d. Caracas, Venezuela, 15 iulie 1876) a fost unul dintre cei trei Părinți ai Patriei, împreună cu Francisco del Rosario Sánchez și Ramón Matías Mella, fondator și erou național al Republicii Dominicane.

Legături externe

Acest articol despre Republica Dominicană este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!

[1] Quisqueyeni viteji

[2] Speranța Nr.9, în spaniolă

[3] Juan Pablo Duarte y Diez (n. Santo Domingo, Republica Dominicană, 26 ianuarie 1813 - d. Caracas, Venezuela, 15 iulie 1876) a fost unul dintre cei trei Părinți ai Patriei, împreună cu Francisco del Rosario Sánchez și Ramón Matías Mella, fondator și erou național al Republicii Dominicane.

[1]

[2]

[3]