Râul Șovățul de Jos

râu din Republica Moldova
Șovățul de Jos

Șovățul de Jos în orașul Fălești
Date geografice
Bazin hidrograficDunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreEgorovca, Fălești
Cotă la izvor126 m.d.m.
EmisarȘovățul Mare  Modificați la Wikidata
Cotă la vărsare57 m.d.m.
Punct de vărsareAlbinețul Vechi, Fălești
Date hidrologice
Bazin de recepție7,1 km²
Lungimea cursului de apă14,4 km  Modificați la Wikidata
Debit mediu0,13 m³/s
Date generale
Raioane traversateFălești
LocalizareRepublica MoldovaRepublica Moldova

Șovățul de Jos este un râu din Republica Moldova, afluent stâng al râului Șovățul Mare. Lunca râului este puternic modificată din punct de vedere hidromorfologic, pe cursul apei fiind construite circa 12 lacuri antropice diminuând cu 40% din scurgere. Volumul scurgerii de apă constituie 4,1 mil. m3. În perimetrul bazinului hidrografic există 5 localități – or. Fălești, s. Făleștii Noi, s. Călugăr, s. Egorovca, Fabrica de Zahăr, parțial s. Albinețul Vechi. Terenurile arabile ocupă 57%.[1]

Întreprinderi amplasate în or. Fălești și gospodăriile agricole din sate, deversează apele uzate în Șovățul de Jos. Întreprinderile industriei grele reprezintă surse potențiale de poluare a apelor cu metale grele (cupru, zinc, nichel și plumb), dar și fier, uleiuri, hidrocarburi. Fabrica de zahăr contribuie la poluarea cu substanțe organice dizolvate, substanțe alcaline, formaldehidă ș.a. Astfel, r. Șovățul de Jos se caracterizează printr-un conținut sporit de săruri minerale, azotat de amoniu, având un grad înalt de poluare.[2][3]

Referințe

modificare
  1. ^ Jeleapov (Chișciuc), Ana; Jeleapov, Victor. Starea hidromorfologică a corpurilor de apă din bazinul hidrografic al râului Camenca (afluent al r. Prut). In: Biodiversitatea în contextul schimbărilor climatice, 23 noiembrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat “Dimitrie Cantemir”, 2018, Ediția a 2-a, pp. 250-256. ISBN 978-9975-3178-9-4.
  2. ^ Bejan, Iurie; Bacal, Petru; Nedealcov, Maria. Planul de gestionare a bazinului hidrografic Camenca, ciclul II (2019-2024). Chișinău: Asociația Femeilor pentru protecția mediului și Dezvoltarea Durabilă, 2019 (Tipogr. „Irocart”), 2019. 98 p. ISBN 978-9975-3045-6-6
  3. ^ Bacal, Petru; Bejan, Iurie; Jeleapov (Chișciuc), Ana. Problemele utilizării și gestionării resurselor de apă din bazinul râului Camenca în contextul intensificării impactului antropic. In: Lucrările Seminarului Geografic Internațional. Ediția a 38-a, 19-21 octombrie 2018, Iași. Iași, România: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2018, pp. 26-27.