Râul Pärnu

râu din Estonia
Pärnu
Pärnu river.jpg
Date geografice
Emisar Pärnu laht[*][[Pärnu laht (bay in Estonia)|​]]  Modificați la Wikidata
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă144,6 km[1]  Modificați la Wikidata
Date generale
Țări traversateEstonia  Modificați la Wikidata
Afluenți Navesti jõgi[*][[Navesti jõgi (river in Estonia)|​]], Reiu jõgi[*][[Reiu jõgi (river in Estonia and Latvia)|​]], Sauga jõgi[*][[Sauga jõgi (river in Estonia)|​]], Prandi jõgi[*][[Prandi jõgi (river in Estonia)|​]], Mädara jõgi[*][[Mädara jõgi (river in Estonia)|​]], Vändra jõgi[*][[Vändra jõgi (river in Estonia)|​]], Esna jõgi[*][[Esna jõgi (river in Estonia)|​]], Käru jõgi[*][[Käru jõgi (river in Estonia)|​]], Aruküla jõgi[*][[Aruküla jõgi (river in Estonia)|​]], Kurina jõgi[*][[Kurina jõgi (river in Estonia)|​]], Reopalu jõgi[*][[Reopalu jõgi (river in Estonia)|​]], Lintsi jõgi[*][[Lintsi jõgi (river in Estonia)|​]], Vodja jõgi[*][[Vodja jõgi (river in Estonia)|​]]  Modificați la Wikidata

Pärnu (în estonă Pärnu jõgi) este un râu din Estonia care se varsă în Golful Pärnu, care este un golf mai mic al Golfului Riga, pe teritoriul orașului Pärnu. El are o lungime de 144 km, ceea ce îl face să fie unul dintre cele mai lungi râuri din Estonia, o suprafață a bazinului hidrografic de 6.920 km² și un debit mediu de 64,4 m³/s.[2]

DescriereModificare

Râul Pärnu este al doilea cel mai lung râu din Estonia, având o lungime de 144 kilometri (89 mi), și unul dintre cele doar zece râuri din țară care au o lungime mai mare de 100 kilometri (62 mi).[3] Bazinul său hidrografic are o suprafață de 6.920 kilometri pătrați (2.670 mi2),[4] ocupând aproximativ o șesime din suprafața de uscat a Estoniei,[5] și este unul dintre cele doar 15 bazine hidrografice ale râurilor estoniene care au mai mult de 1.000 kilometri pătrați (390 mi2). Izvoarele sale se află pe dealurile carstice Pandivere din nord-estul Estoniei, iar afluenții săi principali izvorăsc din zona deluroasă Sakala.[6] Ca urmare a lungimii sale, râul Pärnu traversează majoritatea tipurilor de peisaje existente în Estonia.[6] Terenurile aflate în apropierea râului sunt folosite în general pentru agricultură, iar cele aflate pe cursul său superior în comitatul Järva sunt considerate unele dintre cele mai bune terenuri arabile din Estonia.[4][6] În apropierea orașului Paide, râul curge prin păduri și zone umede. El se varsă în Golful Pärnu pe teritoriul orașului Pärnu.[7]

GeologieModificare

Bazinul hidrografic al râului Pärnu este format în mare parte din depozite din Silurianul Inferior de la nordul râu, de la mare până unde se unește cu râul Navești, și de acolo la nord de râul Navesti și la sud de această linie este compus în mare parte din depozite din Devonianul Mijlociu.[4] În apropiere de Tori, râul este mărginit de aflorimente de gresie, stânci și grote.[5] În cursul său nordic și estic, râul traversează un strat subțire (de la 5 metri (16 ft) până la 1 metru (3,3 ft)) de sol vegetal, iar pe măsură ce se apropie de mare solul vegetal poate avea o adâncime de până la 60 metri (200 ft).[4]

HidrologieModificare

Variațiile debitului râului Pärnu sunt mari, din cauza, cel puțin parțial, faptului că nu există lacuri mari în bazinul său hidrografic.[4] Din acest motiv, precum și datorită formei sale meandrate, râul Pärnu a fost numit „Mississippi-ul estonian”.[6] Râul inundă de obicei primăvara, dar și după ploile abundente care au loc vara și toamna, iar debitul maxim de apă înregistrat la stația hidrologică din Oore a fost de peste 100 de ori mai mare decât debitul minim.[4][6] Terenul plat agravează efectele inundațiilor, iar întinderile mari aflate de-a lungul râului sunt formate din lunci inundabile, păduri de câmpie inundabile și păduri de mlaștină. Pădurile de câmpie inundabile de tipul celor aflate pe malul râului Pärnu sunt mai puțin întâlnite în Estonia și în restul Europei, ca urmare a faptului că puține dintre ele au fost păstrate. Luncile inundabile aflate de-a lungul râului au scăzut numeric din cauza lipsei de îngrijire a acestora; cu toate acestea, în ultimii ani s-au făcut eforturi pentru refacerea mai multora dintre ele.[6] Barajul Sindi de pe cursul principal al râului Pärnu a fost dezafectat în anii 2018-2019. Alte baraje de pe Parnu vor fi desființate în anii următori. Desființarea barajelor de pe cursul râului Pärnu este finanțată de guvernul eston în cooperare cu Uniunea Europeană. Populațiile de somon de Atlantic și de alte specii de pești se vor reface astfel în anii următori.[8]

CulturăModificare

Orașele estone Pärnu, Paide, Tori și Türi sunt situate pe malurile râului Pärnu.[4] Râul a fost mult timp un punct central al activității umane; cea mai veche așezare umană de pe teritoriul Estoniei a fost descoperită de apele râului lângă orașul Sindi și a fost datată în jurul anului 7.500 î.Hr.[5]

GalerieModificare

NoteModificare

  1. ^ Estonian Environmental Register[*][[Estonian Environmental Register |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ „Pärnu River Basin Management Plan” (PDF). AS Maves. Accesat în . 
  3. ^ „Surface water”. Ministry of the Environment. Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f g „RIVER PÄRNU, ESTONIA” (PDF). Partnership for European Environmental Research. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ a b c „Pärnu River”. Eesti Maaturism. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f „The Pärnu River basin and floods”. Estonica. Accesat în . 
  7. ^ „Pärnu City and County” (PDF). Visit Pärnu. Accesat în . 
  8. ^ https://damremoval.eu/portfolio/sindi-dam-estonia/

Legături externeModificare