Râul Vilia
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Râul Vilia | |
Pod vechi pe râu în rezervația peisagistică Tețcani | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina |
Emisar | Prut |
Punct de vărsare | Tețcani, Briceni |
Diferență de altitudine | 214 m |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 50 km |
Debit mediu | 0,57[1] m³/s |
Date generale | |
Raioane traversate | Chelmenți (UCR) și Briceni (MDA) |
Localizare | Ucraina, Republica Moldova |
Principalele localități traversate | Cotiujeni, Balasinești, Medveja, Larga, Berlinți, Beleavinți și Tețcani |
Modifică date / text |
Vilia este un râușor din raionul Briceni care trece prin satele Cotiujeni, Balasinești, Medveja, Larga, Berlinți și Beleavinți.
Prima atestare istorică a râulețului Vilia este într-un document de la Iași din 15 aprilie 1603 semnat de voievodul Ieremia Movilă în care se pomenește că pe Vilia, mai jos de Cotiujeni, în apropierea satului Berlinți, era o moară de apă. Posibil, că moară lui Nemiț de mai târziu e tocmai acea moară veche, dar deja reconstruită.
În cursul inferior al râului este amplasată rezervația peisagistică Tețcani.[2]
În noaptea de 24 spre 25 august a anului 2005 în urma ploilor torențiale și din cauza că barajul iazului din satul Medveja s-a rupt au fost inundate 6 case și 80 ha de culturi agricole în satul Beleavinți, 9 case și 5 fântâni în satul Balasinești, iar în satul Cotiujeni au fost inundate 15 case. În satul Medveja au fost distruse 6 case și 10 ha de culturi agricole. Nivelul apei în râul Vilia a crescut cu 3 metri, în consecință, a fost inundat podul de pe traseul Briceni-Larga, iar drumul pe segmentul dat a fost blocat. La lucrările de lichidare a consecințelor inundațiilor au participat 241 de persoane și 32 de unități de tehnică specială ale Departamentului Situații Excepționale.
Note
modificare- ^ Cazac, Valeriu; Mihailescu, Constantin; Bejenaru, Gherman; Gâlcă, Gavril. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață. Chișinău, 2007, p. 166
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .