Ría del Eo
| Ría del Eo | |
  | |
| Poziția |  Spania |
|---|---|
| Coordonate | 43°32′43″N 7°01′14″W / 43.5454°N 7.0205°V |
| Cod Natura 2000 | ES1200016  |
Modifică date / text  | |
Ría del Eo este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Spania întinsă pe o suprafață de 1.883,76 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Ría del Eo este situat la coordonatele 43°32′43″N 7°01′14″W / 43.5454°N 7.0205°V.
Înființare
modificareSitul Ría del Eo a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în ianuarie 1990[2] pentru a proteja 1 specie de plante și 73 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunile atlantică și marină Atlantică, aria protejată conține 12 habitate naturale: Bancuri de nisip acoperite în permanență slab de apă marină, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice și baltice, Estuare, Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi), Vegetație anuală la limita mareei, Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux, Pășuni atlantice udate de apa mării (Glauco-Puccinellietalia maritimae), Pajiști uscate europene, Matorral arborescenți cu Laurus nobilis, Păduri de Castanea sativa, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (1): Woodwardia radicans
- păsări (61): lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), stârc cenușiu (Ardea cinerea), rața moțată (Aythya fuligula), Bubulcus ibis, fugaci de țărm (Calidris alpina), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță neagră (Chlidonias niger), erete de stuf (Circus aeruginosus), prepeliță (Coturnix coturnix), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mare (Gavia immer), scoicar (Haematopus ostralegus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Larus argentatus, pescăruș sur (Larus canus), pescăruș negricios (Larus fuscus), Larus marinus, pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), Larus michahellis, pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mal nordic (Limosa lapponica), sitar de mâl (Limosa limosa), Mergus serrator, gaia neagră (Milvus migrans), culic mare (Numenius arquata), Numenius phaeopus, Oceanodroma leucorhoa, vultur pescar (Pandion haliaetus), Phalacrocorax carbo sinensis, bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), ploier auriu (Pluvialis apricaria), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), ciocântors (Recurvirostra avosetta), chiră mică (Sterna albifrons), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră de mare (Sterna sandvicensis), turturică (Streptopelia turtur), silvie de tufiș (Sylvia undata), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), sturzul viilor (Turdus iliacus), Uria aalge ibericus, nagâț (Vanellus vanellus)
- amfibieni (2): Chioglossa lusitanica, Discoglossus galganoi
- mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (3): Coenagrion mercuriale, Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus)
- pești (3): Alosa alosa, Petromyzon marinus, somonul (Salmo salar)
- reptile (2): Lacerta monticola, Lacerta schreiberi
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 7 specii de plante.[3]
Note
modificare- ^ a b Boletín Nº 3 del lunes 5 de enero de 2015 DISPOSICIONES GENERALES CONSEJERÍA DE AGROGANADERÍA Y RECURSOS AUTÓCTONOS Decreto 166/2014, de 29 de diciembre, por el que se declara la Zona Especial de Conservación Ría del Eo (ES1200016) y se aprueba el I Instrumento de Gestión Integrado de diversos espacios protegidos en la Ría del Eo. Link: https://sede.asturias.es/portal/site/Asturias/menuitem.1003733838db7342ebc4e191100000f7/?vgnextoid=d7d79d16b61ee010VgnVCM1000000100007fRCRD&fecha=05/01/2015&refArticulo=2014-22560&i18n.http.lang=es[nefuncțională – arhivă]
- ^ a b Con fecha 12 de enero de 1990, el Embajador de España ante las Comunidades Europeas envía al Director General de medio Ambiente, Seguridad Nuclear y Protección Civil la 2ª relación de ZEPAs en la que se incluye la Ría de Ribadeo (envío desde REPER el 11/01/1990) Por Acuerdo del Consejo de Gobierno del Principado de Asturias de 29 de enero de 2003 se aprueba la ampliación de ZEPAs preexistentes, entre las que se encuentra la Ría de Ribadeo que pasa a llamarse en este documento oficial Ría del Eo.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Ría del Eo”. Accesat în .
- ^ a b „Ría del Eo”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .