Răscoala boxerilor

Răscoala boxerilor (义和团运动)
Parte din timeline of the Qing dynasty[*]​
De sus în jos: Tunuri rusești distrugând ziduri din Peking, trupe americane la Beijing.
Informații generale
Perioadă	august 1899 – septembrie 1901
Loc	nordul Chinei
Rezultat	victoria Alianței celor opt națiuni
Beligeranți
Alianța celor opt națiuni: Imperiul Britanic Rusia Japonia Franța Statele Unite Germania Italia Austro-Ungaria Țările de Jos Belgia Spania	Miliția Zihetua (Yihetuan) China
Conducători
Legații Claude Maxwell MacDonald Expediția Seymour Sir Edward Seymour Expediția Gaselee Alfred Gaselee Evgheni Alekseiev Nikolai Linevici Fukushima Yasumasa Adna Chaffee Emerson H. Liscum† Forțe de ocupație Alfred Graf von Waldersee Ocupația rusă a Manciuriei Aleksey Kuropatkin	Împărăteasa Dowager Cixi Prințul Duan Ronglu Nie Shicheng† Ma Yukun Song Qing Dong Fuxiang Ma Anliang Ma Fulu† Ma Fuxiang Ma Fuxing Ma Haiyan Yao Wang Li Bingheng Yuxian
Efective
~ 50,255 total 200.000 trupe rusești în Manciuria	100,000-300,000 Boxeri 100.000 trupe imperiale
Pierderi
2 500 de soldați străini	20 000 trupele imperiale număr necunoscut de Boxeri
32.000 creștini chinezi plus 200 de misionari uciși de boxeri (în nordul Chinei) 100.000 civili uciși de boxeri în tota 5.000 civili uciși de soldați străini în total

Răscoala boxerilor (chineză: 義和團起義; pinyin: Yìhetuán Qiyi) sau Revolta boxerilor ori Rebeliunea boxerilor a fost o mișcare xenofobă și anticreștină violentă, petrecută în China la sfârșitul dinastiei Qing, între anii 1898 și 1900. A fost inițiată de Miliția Yìhétuán (Miliția Unită pentru Dreptate), cunoscută în occident sub denumirea de "Boxerii", și motivată de sentimente proto-naționaliste și de rezistența palpabilă împotriva imperialismului vestic și japonez și a creștinismului. Termenul de „boxer” se datorează faptului că membrii Miliției Yìhétuán practicau boxul și exercițiile calistenice, crezând că aceste practici îi vor face impenetrabili în fața gloanțelor. Marile puteri au intervenit și au înfrânt forțele chineze. Ostilitățile s-au încheiat cu un protocol semnat în 1901 prin care Chinei i se cerea să plătească daune unui număr de 11 state. Ulterior, Marea Britanie și SUA au returnat o mare parte din reparațiile pe care le primiseră. În urma acestei violente răscoale, Biserica Ortodoxă Chineză a avut foarte mult de suferit, pierzându-și aproape toți membrii. De asemenea, în urma acestei tragice revolte, 200 de chinezi au fost martirizați.