Răscoala boxerilor
| Răscoala boxerilor (义和团运动) | ||
Parte din Timeline of the Qing dynasty[*] 
| ||
|---|---|---|
  De sus în jos: Tunuri rusești distrugând ziduri din Peking, trupe americane la Beijing. | ||
| Informații generale | ||
| Perioadă | august 1899 – septembrie 1901 | |
| Loc | nordul Chinei | |
| Rezultat | victoria Alianței celor opt națiuni | |
| Beligeranți | ||
| Alianța celor opt națiuni:
|
 Miliția Zihetua  China
| |
| Conducători | ||
Legații Claude Maxwell MacDonaldExpediția Seymour Sir Edward SeymourExpediția Gaselee Alfred Gaselee Evgheni Alekseiev Nikolai Linevici  Fukushima Yasumasa Adna Chaffee Emerson H. Liscum†Forțe de ocupație  Alfred Graf von WalderseeOcupația rusă a Manciuriei Aleksey Kuropatkin
|
Împărăteasa Dowager Cixi
| |
| Efective | ||
| ~ 50,255 total
|
100,000-300,000 Boxeri 100.000 trupe imperiale[3] | |
| Pierderi | ||
| 2 500 de soldați străini | 2 000 trupele imperiale[4] număr necunoscut de Boxeri | |
| 32.000 creștini chinezi plus 200 de misionari uciși de boxeri (în nordul Chinei)[1] 100.000 civili uciși de boxeri în tota[2] 5.000 civili uciși de soldați străini în total | ||
Modifică date / text  |
||
Răscoala boxerilor (chineză: 義和團起義; pinyin: Yìhetuán Qiyi) sau Revolta boxerilor ori Rebeliunea boxerilor a fost o mișcare xenofobă și anticreștină violentă, petrecută în China la sfârșitul dinastiei Qing, între anii 1898 și 1900. A fost inițiată de Miliția Yìhétuán (Miliția Unită pentru Dreptate), cunoscută în occident sub denumirea de "Boxerii",[5] și motivată de sentimente proto-naționaliste și de rezistența palpabilă împotriva imperialismului vestic și japonez și a creștinismului. Termenul de „boxer” se datorează faptului că membrii Miliției Yìhétuán practicau boxul și exercițiile calistenice, crezând că aceste practici îi vor face impenetrabili în fața gloanțelor. Marile puteri au intervenit și au înfrânt forțele chineze. Ostilitățile s-au încheiat cu un protocol semnat în 1901 prin care Chinei i se cerea să plătească daune unui număr de 11 state. Ulterior, Marea Britanie și SUA au returnat o mare parte din reparațiile pe care le primiseră. În urma acestei violente răscoale, Biserica Ortodoxă Chineză a avut foarte mult de suferit, pierzându-și aproape toți membrii. De asemenea, în urma acestei tragice revolte, 200 de chinezi au fost martirizați.
NoteModificare
- ^ Hammond Atlas of the 20th century (1996)
- ^ Rummel, Rudolph J.: China's Bloody Century : Genocide and Mass Murder Since 1900 (1991)
- ^ Xiang 2003, p. 248.
- ^ Singer, Joel David, The Wages of War. 1816–1965 (1972)
- ^ en Boxer Rebellion - Encyclopedia Britannica, accesat la 29 octombrie 2014
