Radu Cârneci

poet român
Radu Cârneci
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Valea lui Lalu, Râmnicu-Sărat, România Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiMagda Cârneci
Carmen Maria Cârneci Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet Modificați la Wikidata

Radu Cârneci (n. , Valea lui Lalu, Râmnicu-Sărat, România – d. , București, România) a fost un poet reprezentativ al perioadei postbelice și mai apoi postcomuniste a literaturii române. A fost, de asemenea, jurnalist, editorialist și un asiduu traducător de poezii, autor al unor antologii valoroase.

BiografieModificare

S-a născut pe 14 februarie 1928 în satul Valea lui Lalu, comuna Pardoși, județul Râmnicu Sărat (astăzi, în județul Buzău).

A absolvit Facultatea de Silvicultură din Brașov în 1954 și Academia de Studii Psihologice și Sociale din București.
Este fondatorul revistei de cultură Ateneu, pe care a condus-o până în 1972; grupul în jurul acestei reviste de anvergură națională, format din Radu Cârneci, George Bălăiță, Sergiu Adam, Mihail Sabin, Constantin Călin, Viorel Savin, a fost nucleul activității și activismului cultural în anii '60-'70 în urbea poetului George Bacovia.
Tot în 1972 devine secretar al Uniunii Scriitorilor (1972-1976).
Din 1976 și până în 1990 răspunde de secția de literatură și artă a revistei Contemporanul (1976-1990).
Reînființează în 1990, la București, revista Neamul Românesc, publicație a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de pretutindeni.
A înființat și a condus Editura Orion din 1991 până în 2008.
A fost director executiv al Fundației Naționale Izvoare pentru Protecția Naturii și Artelor în România. [1]

Familie de artiștiModificare

Cele două fiice ale sale, Carmen Maria Cârneci și Magda Cârneci sunt cunoscute în peisajul artistic românesc.

DistincțiiModificare

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[2]

OperaModificare

Volume de versuriModificare

1950 – 1968Modificare

  • Noi și soarele, București, E.P.L., 1963;
  • Orga și iarba, București, E.P.L., 1966;

1968 – 1975Modificare

  • Umbra femeii, București, Editura Tineretului, 1968;
  • Iarba verde, acasă, București, E.P.L., 1968;
  • Centaur îndragostit, București, E.P.L., 1969;
  • Grădina în formă de vis, București, Editura Cartea Româneasca, 1970;
  • Cântând într-un arbore, Iași, Editura Junimea, 1971;
  • Oracol deschis, București, Editura Eminescu, 1971;
  • Banchetul, Cluj, Editura Dacia, 1973;
  • Cântarea cântărilor, București, Editura Cartea Româneasca, 1973;
  • Heraldica iubirii, București, Editura Eminescu, 1975;

1975 – 1988Modificare

  • Nobila stirpe, București, Editura Cartea Româneasca, 1976;
  • Temerile lui Orfeu, București, Editura Cartea Româneasca, 1978;
  • Un spațiu de dor, București, Editura Albatros, 1980;
  • Timpul judecător, București, Editura Eminescu, 1982;
  • Sonete, București, Editura Cartea Româneasca, 1983;
  • Pasărea de cenușă, București, Editura Cartea Româneasca, 1986;
  • Clipa eternă, ediție selectivă, în colecția Poeți români contemporani - București, Editura Eminescu, 1988.[3]

Antologii literare, traduceriModificare

  • Sonete - Shakespeare - Voiculescu - 1996;
  • Arborele neuitării (cuprinzând poeți de limbă rămânădin Israel) - 1997;
  • Miorița - în șapte limbi (română, franceză, spaniolă, italiană, engleză, germană, rusă), ediție ilustrată de Dragoș Morărescu - 1997;
  • Poezia de dragoste a lumii, 1997;
  • Poezia Pădurii române (patru volume: I. poezia populară de inspirație silvestră; II. clasicii; III. modernii; IV. contemporanii) - 2001;
  • Cinegetica (trei volume, texte din literatura română și universală) - 2003;
  • Cântarea Cântărilor - antologie (cuprinzând 16 variante în limba română, de la cea cuprinsă în Biblia lui Șerban - 1688 și până în prezent) - 2009;
  • Antologia Sonetului Românesc (trei volume) - 2009;
  • Profetul * Grădina Profetului, Kahlil Gibran, 2013;
  • Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik, Dionysos, Boppard, 2018, în traducerea și selectarea lui Christian W. Schenk, ISBN 9781977075666;
  • Amintiri din Paradis (interviuri) - 2015. [4]

ReferințeModificare

https://ilazu.blogspot.com/2020/02/azi-14-februarie-2020-poetul-si.html despre Radu Cârneci, pe blogul Ion Lazu

  1. ^ Poetul și traducătorul Radu Cârneci a murit la vârsta de 89 de ani
  2. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 19.
  3. ^ Autori: Radu Cârneci Biografie
  4. ^ Poetul și traducătorul Radu Cârneci a murit la vârsta de 89 de ani