Regatul Livoniei
Regatul Livoniei a fost un stat proclamat pe actualul teritoriu al Estoniei și Letoniei. Țarul rus Ivan al IV-lea a proclamat acest regat în timpul Războiului Livonian din 1558–1583, dar el nu a funcționat niciodată corespunzător ca o entitate politică.
| Regatul Livoniei | ||||
| ||||
 Localizare | ||||
| Capitală | Põltsamaa | |||
|---|---|---|---|---|
| Guvernare | ||||
| Istorie | ||||
Modifică date / text  | ||||
La , ducele danez Magnus de Holstein a sosit la Moscova, unde a fost încoronat rege al Livoniei. Magnus a depus jurământul de vasalitate în fața lui Ivan ca suzeran al său și a primit de la el carta corespunzătoare pentru regatul vasal al Livoniei în ceea ce Ivan a numit patrimoniul său. Tratatul dintre Magnus și Ivan al IV-lea a fost semnat de un opricinik(d) și de un membru al administrației zemskii, diacul(d) Vasili Șcelkalov(d). Teritoriile viitorului nou regat încă nu erau cucerite, dar cu toate acestea Castelul Põltsamaa(d) a fost proclamat viitoarea reședință oficială a regelui.[1]
Noul rege Magnus al Livoniei a plecat de la Moscova cu 20.000 de oșteni ruși pentru cucerirea Revalului controlat de suedezi. Speranța lui Ivan de a obține sprijinul regelui Frederic al II-lea al Danemarcei, fratele mai mare al lui Magnus, a fost deșartă. Până la sfârșitul lunii martie 1571, Magnus renunțase la lupta pentru Reval și a abandonat asediul.[2]
Istorie
modificareÎn 1577, după ce a ieșit din grațiile lui Ivan și nu a obținut niciun sprijin de la fratele său, Magnus a cerut nobilimii livone să se unească în jurul lui în lupta împotriva ocupației străine. Forțele lui Ivan l-au atacat și l-au luat prizonier. La eliberare, el a renunțat la titlul său regal.[3] Magnus și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții la castelul Pilten(d) din Episcopia Curlandei(d), unde a murit (în martie 1583) ca rentier al coroanei poloneze(d).[4]
Sfârșitul Războiului Livonian în august 1583 a adus cea mai mare parte a teritoriului vechii Livonii (Ducatul Curlandei și Semigaliei și Ducatul Livoniei(d)) sub controlul Uniunii Polono-Lituaniene, Ducatul Estoniei intrând sub controlul Suediei.
Note
modificare- ^ Viirand, Tiiu (). Estonia. Cultural Tourism. Kunst Publishers. pp. 82–84. ISBN 9949-407-18-4.
- ^ De Madariaga, Isabel (). Ivan the Terrible. Yale University Press. ISBN 0-300-11973-9.
- ^ Oakley, Stewart Philip (). War and Peace in the Baltic, 1560-1790. Routledge. ISBN 0-415-02472-2.
- ^ Lockhart, Paul Douglas (). Frederik II and the Protestant Cause: Denmark's Role in the Wars of Religion. BRILL. pp. 38–39. ISBN 90-04-13790-4.