Deschide meniul principal

Regnul (în latină: regnum) este ca înălțime al doilea rang taxonomic din clasificarea științifică. Este situat între domeniu (supraregn) și încrengătură.[1][2] Are ca subdiviziune opțională subregnul. Spre deosebire de noua clasificare, regnul este în taxonomia clasică cel mai înalt nivel de clasificare a organismelor vii, după caracteristicile lor comune.[3]

Cuprins

Apariția noțiunii de regnModificare

Carl LinnéModificare

Carl Linné a fost primul care a propus noțiunea de regn în 1735, clasificând organismele în 2 regnuri: Animalia și Plantae. Însă clasificarea microorganismelor a omis-o.

Ernst HaeckelModificare

Ernst Haeckel a creat al III-lea regn, Protista, care cuprindea microorganismele și protozoarele.

Herbert CopelandModificare

Herbert Copeland a propus regnul Monera pentru bacterii, grupându-le pe fungi și protiste într-un singur regn, Protoctista.

Robert WhittakerModificare

Regnul în zilele noastreModificare

ReferințeModificare

  1. ^ a b C. R. Woese, W. E. Balch, L. J. Magrum, G. E. Fox and R. S. Wolfe (). „An ancient divergence among the bacteria”. Journal of Molecular Evolution. 9 (4): 305–311. doi:10.1007/BF01796092. PMID 408502. 
  2. ^ a b Woese C, Kandler O, Wheelis M (). „Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya”. Proc Natl Acad Sci U S A. 87 (12): 4576–9. Bibcode:1990PNAS...87.4576W. doi:10.1073/pnas.87.12.4576. PMC 54159 . PMID 2112744. 
  3. ^ Crăciun T., Crăciun L.L., Dicționar de Biologie, București: Editura Albatros, 1989
  4. ^ C. Linnaeus (). Systemae Naturae, sive regna tria naturae, systematics proposita per classes, ordines, genera & species. 
  5. ^ E. Haeckel (). Generelle Morphologie der Organismen. Reimer, Berlin. 
  6. ^ É. Chatton (). „Pansporella perplexa. Réflexions sur la biologie et la phylogénie des protozoaires”. Ann. Sci. Nat. Zool. 10-VII: 1–84. 
  7. ^ É. Chatton (). Titres et Travaux Scientifiques (1906–1937). Sette, Sottano, Italy. 
  8. ^ H. Copeland (). „The kingdoms of organisms”. Quarterly review of biology. 13: 383–420. doi:10.1086/394568. 
  9. ^ H. F. Copeland (). The Classification of Lower Organisms. Palo Alto: Pacific Books. 
  10. ^ Whittaker RH (). „New concepts of kingdoms of organisms”. Science. 163 (3863): 150–60. doi:10.1126/science.163.3863.150. PMID 5762760. 
  11. ^ Woese CR, Fox GE (). „Phylogenetic structure of the prokaryotic domain: the primary kingdoms”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 74 (11): 5088–90. doi:10.1073/pnas.74.11.5088. PMC 432104 . PMID 270744. 
  12. ^ Cavalier-Smith, T. (), „Only six kingdoms of life” (PDF), Proc. R. Soc. Lond. B, 271: 1251–62, doi:10.1098/rspb.2004.2705, PMC 1691724 , PMID 15306349, accesat în  

Legături externeModificare