Estonia, o zonă protestantă din punct de vedere istoric,[3][4][5] este una dintre țările „cele mai puțin religioase” din lume, doar 14% din cetățeni declarând că religia este o parte importantă a vieții lor de zi cu zi.[6] Populația religioasă este predominant creștină și include adepți ai 90 de culte, cei mai numeroși fiind creștinii ortodocși și creștinii luterani.[7] Potrivit lui Ringo Ringvee, „religia nu a jucat niciodată un rol important în luptele politice sau ideologice” și „tendințele care au predominat la sfârșitul anilor 1930 pentru stabilirea unor relații mai strânse între stat și Biserica Luterană s-au încheiat cu ocupația sovietică în 1940”. El afirmă în continuare că „lanțul tradițiilor religioase a fost rupt în cele mai multe familii”, ca urmare a politicii sovietice de propagare a ateismului de stat.[8][4]



Religia în Estonia (2011)[1][2]

     Nereligioși (54,14%)

     Nedeclarați (16,55%)

     Ortodocși (16,15%)

     Luterani (9,91%)

     Alte religii (3,25%)

Biserica Sf. Olaf din Tallinn.

Între recensămintele din 2001 și 2011, cultul ortodox a depășit luteranismul și a devenit cea mai mare confesiune creștină din țară, punând capăt celor câteva secole de predominanță protestantă în cadrul populației creștine a țării.[9] Cu toate acestea, luteranismul rămâne încă cel mai popular grup religios în rândul etnicilor estonieni, în timp ce Ortodoxia este practicată în principal de membrii minorității etnice ruse.

 
Biserica Sf. Ioan din Tallinn a fost amenințată cu demolarea în timpul ocupației sovietice a Estoniei.[10]

Creștinismul a fost adus în Estonia în secolul al XIII-lea de către cavalerii teutoni, iar în timpul Reformei Protestante Biserica Evanghelică Luterană din Estonia a devenit biserică de stat.[11] Robert T. Francoeur și Raymond J. Noonan au scris că „în 1925, biserica a fost separată de stat, dar educația religioasă a rămas în școli și clerul a fost instruit la Facultatea de Teologie a Universității din Tartu. Odată cu ocupația sovietică și implementarea legislației anticreștine, Biserica a pierdut peste două treimi din clerul ei. Activitățile religioase cu copii și tineret, precum și cele editoriale au fost interzise, proprietatea bisericii a fost naționalizată, iar Facultatea de Teologie a fost închisă”.[12] Aldis Purs, un profesor de istorie la Universitatea din Toronto, scrie că în Estonia, la fel ca în Letonia, unii clerici creștini evanghelici au încercat să reziste politicii sovietice a ateismului de stat prin angajarea în activități anti-regim cum ar fi răspândirea clandestină a Bibliei.[13] Lucrarea intitulată World and Its Peoples: Estonia, Latvia, Lithuania, and Poland, publicată de Marshall Cavendish, afirmă că, în afară de campania antireligioasă sovietică în Estonia, care a mandatat confiscarea proprietăților bisericești și deportarea teologilor în Siberia, multe „biserici au fost distruse în timpul ocupației germane a Estoniei, din 1941 până în 1944, și în al celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945)”.[4] După destrămarea Uniunii Sovietice, această legislație antireligioasă a fost anulată.[14]

Statistici

modificare
 
Diferențele religioase între estonieni și neestonieni

Potrivit sondajului Eurobarometer din 2010,[15] 18% dintre cetățenii estonieni au răspuns că "ei cred că există un Dumnezeu", în timp ce 50% au răspuns că "ei cred că este un fel de spirit sau forță de viață" și 29% că "ei nu cred că există nici un fel de spirit, Dumnezeu sau forță de viață ". Aceste rezultate, potrivit studiului, i-ar face pe estonieni poporul cel mai nereligios din cele 25 de țări membre ale Uniunii Europene. Un studiu realizat în perioada 2006-2008 de Gallup a arătat că 14% dintre estonieni au răspuns pozitiv la întrebarea: „Este religia o parte importantă din viața dvs. de zi cu zi?”, care a fost cel mai mic procent existent în cele 143 de țări chestionate.[16]

Noile sondaje despre religiozitate realizate în Uniunea Europeană în 2012 de Eurobarometer au constatat că creștinismul este cea mai importantă religie din Estonia, fiind adoptat de 45% dintre estonieni.[17] Creștinii ortodocși formează cel mai numeros grup creștin din Estonia, reprezentând 17% din cetățenii Estoniei,[17] în timp ce protestanții alcătuiesc abia  6%, iar celelalte grupuri creștine restul de 22%. Necredincioșii-agnosticii reprezintă 22% din populația Estoniei, ateii 15%, iar cei care nu și-au declarat religia 15%.[17]

Mai puțin de o treime din populație se consideră credincioasă; cei mai mulți sunt creștini ortodocși, în special în rândul minorității ruse, sau luterani. Cultul luteran este estimat a avea 180.000 de membri înregistrați în anul 2014.[18] Există, de asemenea, câteva grupuri mici de musulmani, protestanți, evrei și budiști. Organizația Maavalla Koda (taaraism) îi reunește pe adepții religiilor tradiționale animiste.[19][20] Organizația neopăgână rusă "Vene Rahvausu Kogudus Eestis" este înregistrată în Tartu.[21]

 Recensăminte

modificare

Între 2000 și 2011, procentul creștinilor ortodocși a crescut în același timp cu creșterea religiozității în Rusia, în timp ce protestantismul și-a continuat declinul.

Religie Recensământul din 2000[22] Recensământul din 2011[1]
Număr % Număr %
Creștini ortodocși 143,554 12.80 176,773 16.15
Creștini luterani 152,237 13.57 108,513 9.91
Baptiști 6,009 0.54 4,507 0.41
Romano-catolici 5,745 0.51 4,501 0.41
Martori ai lui Iehova 3,823 0.34 3,938 0.36
Credincioși pe rit vechi 2,515 0.22 2,605 0.24
Congregații creștine libere 223 0.02 2,189 0.20
Animiști și neopăgâni 1,058 0.09 1,925 0.18
Credincioși Taara 1,047 0.10
Penticostali 2,648 0.24 1,855 0.17
Musulmani 1,387 0.12 1,508 0.14
Adventiști 1,561 0.14 1,194 0.11
Budiști 622 0.06 1,145 0.10
Metodiști 1,455 0.13 1,098 0.10
Altă religie 4,995 0.45 8,074 0.74
Nereligioși 450,458 40.16 592,588 54.14
Nedeclarați 343,292 30.61 181,104 16.55
Total1 1,121,582 100.00 1,094,564 100.00

1Populație, persoane în vârstă de cel puțin 15 ani.

Referințe

modificare
  1. ^ a b „PC0454: AT LEAST 15-YEAR-OLD PERSONS BY RELIGION, SEX, AGE GROUP, ETHNIC NATIONALITY AND COUNTY, 31 DECEMBER 2011”. Statistics Estonia. . Accesat în . 
  2. ^ „PHC 2011: over a quarter of the population are affiliated with a particular religion”. Statistics Estonia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Ivković, Sanja Kutnjak; Haberfeld, M.R. (). Measuring Police Integrity Across the World: Studies from Established Democracies and Countries in Transition (în English). Springer. p. 131. ISBN 9781493922796. Estonia is considered Protestant when classified by its historically predominant major religion (Norris and Inglehart 2011) and thus some authors (e.g., Davie 2003) claim Estonia belongs to Western (Lutheran) Europe, while others (e.g., Norris and Inglehart 2011) see Estonia as a Protestant ex-Communist society. 
  4. ^ a b c Triin Edovald, Michelle Felton, John Haywood, Rimvydas Juskaitis, Michael Thomas Kerrigan, Simon Lund-Lack, Nicholas Middleton, Josef Miskovsky, Ihar Piatrowicz, Lisa Pickering, Dace Praulins, John Swift, Vytautas Uselis, Ilivi Zajedova (). World and Its Peoples: Estonia, Latvia, Lithuania, and Poland. Marshall Cavendish. p. 1066. ISBN 9780761478966. It is usually said that Estonia is a Protestant country; however, the overwhelming majority of Estonians, some 72 percent, are nonreligious. Estonia is the European Union (EU) country with the greatest percentage of people with no religious belief. This is in part, the result of Soviet actions and repression of religion. When the Soviet Union annexed Estonia in 1940, church property was confiscated, many theologians were deported to Siberia, most of the leadership of Evangelical Lutheran Church went into exile, and religious instruction was banned. Many churches were destroyed in the German occupation of Estonia, from 1941 through 1944, and in World War II (1939-1945), and religion was actively persecuted in Estonia under Soviet rule 1944 until 1989, when some measure of tolerance was introduced. 
  5. ^ Rausing, Sigrid (). History, Memory, and Identity in Post-Soviet Estonia: The End of a Collective Farm (în English). Oxford University Press. p. 96. ISBN 9780199263189. Protestantism has done much to inform the moral world view of the Estonians, particularly the process of distinguishing themselves from the Russians. 
  6. ^ „Estonians least religious in the world”. EU Observer. . Accesat în . 
  7. ^ „Eestis on 90 usuvoolu: lilla leegi hoidjad, kopimistid, tulekummardajad..” [Estonia has 90 religious affiliations: Keepers of the violet flame, Kopimists, Fire worshipers]. Postimees. . Accesat în . 
  8. ^ Ringvee, Ringo (). „Is Estonia really the least religious country in the world?”. The Guardian. For this situation there are several reasons, starting from the distant past (the close connection of the churches with the Swedish or German ruling classes) up to the Soviet-period atheist policy when the chain of religious traditions was broken in most families. In Estonia, religion has never played an important role on the political or ideological battlefield. The institutional religious life was dominated by foreigners until the early 20th century. The tendencies that prevailed in the late 1930s for closer relations between the state and Lutheran church [...] ended with the Soviet occupation in 1940. 
  9. ^ Statistika andmebaas - Vali tabel, andmed.stat.ee 
  10. ^ Kalme, Albert (). Total Terror: An Exposé of Genocide in the Baltics. Appleton-Century-Crofts. p. 109. ISBN 9781841623207. 
  11. ^ Francoeur, Robert T.; Noonan, Raymond J. (). The Continuum Complete International Encyclopedia of Sexuality. A&C Black. p. 361. ISBN 9780826414885. The dominant religion in Estonia is Evangelical Lutheranism. Estonians were Christianized by the Teutonic Knights in the 13th century. During the Reformation, Lutheranism spread, and the church was officially established in Estonia in 1686. 
  12. ^ Francoeur, Robert T.; Noonan, Raymond J. (). The Continuum Complete International Encyclopedia of Sexuality. A&C Black. p. 361. ISBN 9780826414885. 
  13. ^ Purs, Aldis (). Baltic Facades: Estonia, Latvia and Lithuania since 1945. Reaktion Books. p. 79. ISBN 9781861899323. The Soviet union was an avowed atheist state that placed great restrictions on religious practice. Resistance to state-sponsored atheism came from established (although heavily restricted and monitored) religious clergy and from believers roughly following an evangelical Christianity. In Estonia and Latvia Bible-smuggling from the West was one of the more common methods of anti-regime activity. 
  14. ^ Francoeur, Robert T.; Noonan, Raymond J. (). The Continuum Complete International Encyclopedia of Sexuality. A&C Black. p. 361. ISBN 9780826414885. It was not until 1998 that the state's religious policies became tolerant, and by 1990, repressive legislation was annulled. 
  15. ^ Biotechnology report 2010 p. 383.
  16. ^ Crabtree, Steve; Pelham, Brett (). „What Alabamians and Iranians Have in Common”. Gallup. Accesat în . 
  17. ^ a b c „Discrimination in the EU in 2012” (PDF), Special Eurobarometer, 383, European Union: European Commission, p. 233, , accesat în   The question asked was "Do you consider yourself to be.
  18. ^ „Churches in Estonia”. lutheranworld.org. Lutheran World Federation. Accesat în . 
  19. ^ Ahto Kaasik. „Old estonian religions”. Maavalla Koda. Accesat în . 
  20. ^ Barry, Ellen (). „Some Estonians return to pre-Christian animist traditions”. The New York Times. 
  21. ^ „Uut usuühendust juhib ülemvaimulikuna Vene Erakonna Eestis poliitik”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „PC231: POPULATION BY RELIGIOUS AFFILIATION AND ETHNIC NATIONALITY”. Statistics Estonia. . Accesat în .