Renault 19

Renault 19
Prezentare generală
Marcă	Renault[*][[Renault (car brand)|​]]
Dimensiuni
Ampatament	2.545 mm
Lungime	4.156 mm
Lățime	1.694 mm
Înălțime	1.412 mm
Cronologie
Predecesor	Renault 9 and 11[*][[Renault 9 and 11 (car model)|​]]
Succesor	Renault Mégane

Renault 19 este o mașină mică de familie care a fost fabricată de producătorul francez de automobile Renault între 1988 și 1996. În Turcia și în Argentina, producția a continuat până în 2000. În 1999 au fost planuri să se producă și în România la fabrica Dacia.

Prezentare generală

R19 a fost prezentat în iunie 1988, cu vânzări pe piața internă franceză începând în septembrie 1988. A fost înlocuitorul modelelor 9 și 11, ambele fiind învechite și depășite la sfârșitul anilor '80. R19 a fost lansat în versiune cu volan pe dreapta pentru piața britanică în februarie 1989.

R19 a fost stilizat de Giorgetto Giugiaro, prezentând noul motor E-tip (sau "Energy") de 1,4 L și versiunile F de 1,7 L ale Renault. Modelele de bază foloseau inițial motoarele OHV C-tip Cléon de 1,2 și 1,4 L, în funcție de piață. În timp ce inițial era disponibil doar cu un motor diesel atmosferic, o versiune turbo a apărut la începutul anului 1992.

Intenționat să fie ultimul automobil numit numeric al Renault, modelul 19 a introdus o nouă politică de denumire, cu versiunile sedan ale modelului 19 cunoscute sub numele de 19 Chamade, pentru a le distinge de hatchback-uri. Versiunea sedan a fost lansată în 1989. În multe piețe, sigla Chamade a fost eliminată după restilizarea din 1992, unii înlocuind-o cu eticheta "Europa". Clienții modelului 19 Chamade erau mai des bărbați, mai des căsătoriți și mai rurali și mai în vârstă decât cumpărătorii de hatchback-uri R19.

În 1991, un model convertible construit de Karmann a fost prezentat pentru prima dată; doar un număr mic dintre acestea au fost construite cu designul Faza I, deoarece a fost restilizat scurt timp după aceea. Versiunea convertible a fost pusă în vânzare la începutul anului 1992; era disponibilă doar cu cele două opțiuni de motorizare cele mai puternice. Deși designul exterior al R19 (care era relativ conservator, asemănător cu cel al Renault 9/11) a primit un răspuns temperat, a fost lăudat pentru confortul interior și manevrabilitate.

Pentru versiunile de top cu injecție de combustibil, o transmisie automată cu patru trepte a devenit disponibilă în toamna anului 1990. Versiunile mai puțin puternice se mulțumeau cu manuale cu patru sau cinci trepte sau cu o transmisie automată cu trei trepte.

Fabricile de producție

• Douai (Franța)
• Maubeuge (Franța)
• Haren-Vilvoorde (Belgia)
• Laguna de Duero, Valladolid (Spania)
• Villamuriel de Cerrato, Palencia (Spania)
• Setúbal (Portugalia)
• Santa Isabel, Córdoba (Argentina)
• Envigado (Columbia)
• Oyak-Renault, Bursa (Turcia)
• Sanfu Motor Co., Ltd. (Defunct), Taichung (Taiwan)
• Avtoframos, Moscou (Rusia), din Noiembrie 1999

Linkuri externe

• Istoricul scurt și specificațiile tehnice ale modelului Renault 19