Represiunea ideologică în Uniunea Sovietică

Represiunea ideologică în Uniunea Sovietică a vizat diferitele viziuni asupra lumii și categoriile de persoane care le-au promovat.

Represiune ideologică în artă modificare

Până la sfârșitul anilor 1920, au fost tolerate diverse forme de exprimare artistică. Cu toate acestea, o creștere a amplorii represiunii politice sovietice, marcată de primul proces-spectacol, Procesul Șahti, a adus în atenția bolșevicilor întrebarea dacă „intelectualitatea burgheză”, inclusiv lucrătorii din domeniul culturii și artelor, poate fi loială și demnă de încredere. Ca o primă măsură a fost o emiterea unei instrucțiuni către Asociația Rusă a Scriitorilor Proletari prin care membrii erau îndemnați „să biciuiască și să pedepsească aspru [literatura] în numele partidului”. În acest fel era încurajată efectiv cenzura literaturii din motive ideologice. Printre primii autori vizați de cenzură Evgheni Zamiatin și Boris Pilniak^[1].

În scurt timp a fost impus conceptul de „realism socialist”, ca formă de artă aprobată oficial, ca instrument de propagandă și ca principal criteriu al cenzurii ideologice.

Represiunea religioasă modificare

Articol principal: Religia în Uniunea Sovietică.

Represiunea ideologică în cercetarea științifică modificare

Articol principal: Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică.

Anumite domenii științifice din Uniunea Sovietică au fost supuse la represiune după ce au fost etichetate ca fiind suspecte din punct de vedere ideologic^[2]^[3]. În unele cazuri, consecințele influențelor ideologice au fost dramatice. Reprimarea cercetării a început în timpul epocii lui Stalin și a continuat, în forme atenuate, după moartea dictatorului^[4].

Note modificare

^ Rudova, Larissa (1997). Understanding Boris Pasternak [Înțelegându-l pe Boris Pasternak] (în engleză). Columbia: University of South Carolina Press. p. 64. ISBN 1-57003-143-6.
^ Graham, Loren R. (2004). Science in Russia and the Soviet Union. A Short History [Știința în Rusia și Uniunea Sovietică. O istorie scurtă]. Cambridge Studies in the History of Science (în engleză). Cambridge University Press. p. 352. ISBN 978-0-521-28789-0.
^ Walker, Mark (2002). Science and Ideology. A Comparative History [Știință și ideologie. O istorie comparată]. Routledge Studies in the History of Science, Technology and Medicine (în engleză). Routledge. p. 288. ISBN 978-0-415-27122-6.
^ Graham, Loren R. (1972). Science and philosophy in the Soviet Union [Știință și filosofie în Uniunea Sovietică] (în engleză). Vintage Books. p. 584.

[1] Rudova, Larissa (1997). Understanding Boris Pasternak [Înțelegându-l pe Boris Pasternak] (în engleză). Columbia: University of South Carolina Press. p. 64. ISBN 1-57003-143-6.

[Graham_2004-2] Graham, Loren R. (2004). Science in Russia and the Soviet Union. A Short History [Știința în Rusia și Uniunea Sovietică. O istorie scurtă]. Cambridge Studies in the History of Science (în engleză). Cambridge University Press. p. 352. ISBN 978-0-521-28789-0.

[Walker_2002-3] Walker, Mark (2002). Science and Ideology. A Comparative History [Știință și ideologie. O istorie comparată]. Routledge Studies in the History of Science, Technology and Medicine (în engleză). Routledge. p. 288. ISBN 978-0-415-27122-6.

[4] Graham, Loren R. (1972). Science and philosophy in the Soviet Union [Știință și filosofie în Uniunea Sovietică] (în engleză). Vintage Books. p. 584.

[1]

[2]

[3]

[4]