Wikipedia

Resurse interoperabile rapide pentru sănătate (FHIR)

Resurse interoperabile rapide pentru sănătate (Fast Healthcare Interoperability Resources, acronim FHIR) este un standard care descrie formate și elemente de date (cunoscute sub denumirea de „resurse”) și o interfață de programare a aplicațiilor (API) pentru schimbul de înregistrări medicale electronice (EHR). Standardul a fost creat de organizația de standarde de îngrijire a sănătății Health Level Seven International (HL7).

Resurse interoperabile rapide pentru sănătate
AutoriHealth Level Seven International -HL7
Standarde de bazăJSON, XML, RDF
AbreviereFHIR
Site webfhir.org

FHIR se bazează pe standardele anterioare de format de date de la HL7, cum ar fi HL7 versiunea 2.x și HL7 versiunea 3.x. Dar este mai ușor de implementat deoarece utilizează o suită modernă de tehnologie API bazată pe web, inclusiv un protocol RESTful bazat pe HTTP și o alegere de JSON, XML sau RDF pentru reprezentarea datelor.[1] Unul dintre obiectivele sale este de a facilita interoperabilitatea între sistemele mai vechi de îngrijire a sănătății, de a facilita furnizarea de informații privind îngrijirea sănătății furnizorilor de servicii medicale și persoanelor fizice pe o mare varietate de dispozitive, de la computere la tablete la telefoane mobile și pentru a permite celor ce dezvoltă aplicații terțe să furnizeze aplicații medicale care pot fi integrate cu ușurință în sistemele existente.

FHIR oferă o alternativă la abordările centrate pe documente prin expunerea directă a elementelor de date discrete ca servicii. De exemplu, elementele de bază ale asistenței medicale, cum ar fi pacienții, internările, rapoartele de diagnostic și medicamentele, pot fi fiecare preluate și manipulate prin intermediul propriilor adrese URL de resurse.

Standardizare

modificare

Schița inițială a FHIR, cunoscută atunci sub numele de Resurse pentru sănătate (Resources For Healthcare - RFH), a fost publicată pe blogul lui Grahame Grieve în august 2011.[2][3] Standardul a fost adoptat de Health Level Seven International (HL7) ca element de lucru în septembrie 2011.[3]

În februarie 2014, HL7 a publicat FHIR Varianta 1 ca „Draft Standard for Trial Use” (DSTU).[4] FHIR Varianta 2 a fost publicat în octombrie 2015, iar FHIR Varianta 3 în Martie 2017, ca prima lansare de „Standarde pentru utilizare de probă” (STU). Acesta a inclus acoperirea unei varietăți de fluxuri de lucru clinice, un format de cadru de descriere a resurselor și o varietate de alte actualizări.[5][6] FHIR Varianta 4, prima „versiune normativă” a fost publicată pe 30 octombrie 2019.[6]

Arhitectură

modificare
 
Set de resurse FHIR interconectate. Fiecare resursă e alcătuită din elemente care descriu un concept legat de sistemul de sănătate.

FHIR este organizat pe resurse (de exemplu, pacient, observație).[7] Specificarea acestor resurse poate fi rafinată prin definirea de profiluri FHIR (de exemplu, legarea la o terminologie specifică). O colecție de profiluri poate fi publicată ca ghid de implementare (IG), un exemplu în acest sens fiind The US Core Data for Interoperability (USCDI).[8]

Deoarece FHIR este implementat peste protocolul HTTPS (HTTP Secure), resursele FHIR pot fi preluate și analizate de platformele de analiză pentru colectarea datelor în timp real. În acest concept, organizațiile din domeniul sănătății ar putea să adune date în timp real din anumite modele de resurse. Resursele FHIR pot fi transmise către depozite de date unde pot fi corelate cu alte date informatice. Cazurile potențiale de utilizare includ urmărirea epidemiilor, frauda cu medicamente eliberate pe bază de rețetă, avertismentele de interacțiune adversă cu medicamentele și reducerea timpilor de așteptare în camera de urgență.[9]

Implementări

modificare

Global (fără țări specifice)

modificare

O serie de actori de rang înalt din domeniul informaticii de îngrijire a sănătății își manifestă interesul și experimentează cu FHIR, inclusiv CommonWell Health Alliance și SMART (Substitutable Medical Applications, Reusable Technologies).[10]

Implementările open source ale structurilor de date, serverelor, clienților și instrumentelor FHIR includ implementări de referință din HL7 într-o varietate de limbi, SMART pe FHIR și HAPI-FHIR în Java.[11][12]

O varietate de aplicații au fost demonstrate la masa rotundă pentru aplicații FHIR în iulie 2016.[13] Profilul Sync for Science (S4S) se bazează pe FHIR pentru a ajuta studiile de cercetare medicală să solicite (și dacă sunt aprobate de pacient, să primească) date de evidență medicală electronică la nivel de pacient.[14]

În ianuarie 2018, Apple a anunțat că aplicația sa pentru sănătate pentru iPhone va permite vizualizarea dosarelor medicale conforme FHIR ale unui utilizator atunci când furnizorii aleg să le facă disponibile. Johns Hopkins Medicine, Cedars-Sinai, Penn Medicine, NYU-Langone Medical Center, Dignity Health și alte sisteme mari spitalicești au participat la lansare.[15]

Statele Unite

modificare

În 2014, Politica IT în domeniul sănătății din SUA și comitetele pentru standardele IT pentru sănătate au aprobat recomandări pentru mai multe API-uri publice (deschise). Raportul grupului de lucru JASON din SUA privind „O infrastructură robustă de date privind sănătatea” spune că FHIR este în prezent cea mai bună abordare API candidată și că astfel de API-uri ar trebui să facă parte din etapa 3 a criteriilor de „utilizare semnificativă” ale politicilor pentru Tehnologia informațională privind sănătatea din SUA pentru economie și sănătate clinică.[16][17][18][19] În decembrie 2014, mai mulți actori interesați din SUA s-au angajat în Proiectul Argonaut[20], care a finanțat activități de accelerare și susținere politică pentru a publica ghiduri și profiluri de implementare FHIR pentru interoperabilitatea interogării/răspuns și regăsirea documentelor până în mai 2015.[21] Motivația a fost de a face posibil ca sistemele de înregistrări medicale să migreze din practica actuală de a schimba documente complexe de arhitectură a documentelor clinice (CDA) înspre schimbarea de seturi de obiecte FHIR JSON mai simple, mai modulare și mai interoperabile.[22] Scopul inițial a fost de a specifica două profiluri FHIR care sunt relevante pentru cerințele de utilizare semnificativă, împreună cu un ghid de implementare pentru utilizarea OAuth 2.0 pentru autentificare.[23]

Un acord de colaborare cu Healthcare Services Platform Consortium (acum numit Logica) a fost anunțat în 2017.[24] Experiențele dobândite prin dezvoltarea de aplicații medicale folosind FHIR în scopul conectării la sistemele existente de evidență electronică a sănătății au clarificat unele dintre beneficiile și provocările noilor abordări și de a determina clinicienii să le folosească.[25]

În 2020, Centrele pentru Servicii Medicare și Medicaid (CMS) din SUA și-au emis regula finală privind interoperabilitatea și accesul la pacienți, (CMS-9115-F), pe baza Legii Tratamentelor Secolului 21. Regula impune utilizarea FHIR de către o varietate de plătitori reglementați de CMS, inclusiv organizațiile Medicare Advantage, programele Medicaid de stat și planurile de sănătate calificate în Piața facilitată federal până în 2021.[26] Mai exact, regula necesită API-uri FHIR pentru accesul pacienților, lista furnizorilor și schimbul de la plătitor la plătitor.

Regulile propuse din CMS, cum ar fi regula propusă de autorizare prealabilă (CMS-9123-P),[27] rafinează în continuare adoptarea FHIR pentru schimbul plătitor la plătitor. Regulile CMS și Oficiul Coordonatorului Național pentru Sănătate IT (ONC) Legea tratamentelor finală (HHS-ONC-0955-AA01)[28] lucrează împreună pentru a stimula adoptarea FHIR în cadrul autorităților lor de reglementare respective.

În plus, alte agenții folosesc autoritatea existentă de elaborare a regulilor, care nu este derivată din Legea tratamentelor, pentru a armoniza modul de reglementare și pentru a facilita adoptarea FHIR. De exemplu, Biroul pentru Drepturi Civile (OCR) al Departamentului de Sănătate și Servicii al SUA (HHS) a propus să actualizeze regula de confidențialitate HIPAA (HHS-OCR-0945-AA00)[29] cu un drept extins de acces pentru sănătatea personală pentru aplicații și dezvăluiri între furnizori pentru coordonarea îngrijirii. Spre deosebire de regulile finale CMS și ONC, regula propusă de confidențialitate OCR HIPAA nu este specifică FHIR; cu toate acestea, accentul OCR pe API-urile bazate pe standarde avantajează în mod clar adoptarea FHIR.

Brazilia

modificare

În 2020, Ministerul Sănătății din Brazilia, cu susținerea Departamentul IT al Sistemului Unic de Sănătate (Sistema Único de Saúde SUS), a lansat una dintre cele mai mari platforme din lume pentru interoperabilitatea națională a sănătății, numită Rețeaua Națională de Date de Sănătate, care utilizează HL7 FHIR r4 ca standard în toate schimburile de informații.[30]

Israel

modificare

În 2020, Ministerul Sănătății din Israel a început să lucreze în vederea promovării accesibilității informațiilor pentru pacienți și îngrijitori prin adoptarea standardului FHIR în organizațiile de sănătate din Israel. Primul act a fost crearea echipei de lucru IL-CORE pentru a adapta componentele necesare pentru localizare și reglementare în sistemul de sănătate din Israel. Ministerul, în cooperare cu Organizația Nonprofit 8400, a creat comunitatea FHIR IL, al cărei scop este de a încuraja adoptarea standardului în sistemul de sănătate israelian, cooperând în același timp cu organizațiile de asistență medicală și industria.[31] În cadrul unei activități comune a Ministerului cu 8400, au fost lansate o serie de proiecte pentru implementarea FHIR în organizațiile de management al sănătății (HMO) și spitale, alături de alte proiecte care sunt promovate independent de organizațiile din domeniul sănătății.[32] În plus, Ministerul Sănătății a alocat bugete HMO și altor organizații în scopul stabilirii infrastructurii organizaționale FHIR. În cadrul Conferinței Eli Hurvitz pe economie și societate din 2020, condusă de Institutul pentru Democrație din Israel, s-a estimat că costul implementării modulelor centrale FHIR în sistemul de sănătate israelian este de aproximativ 400 de milioane ILS pe 5 ani.[33]

Note

modificare
  1. ^ „Welcome to FHIR”. HL7.org. . Accesat în . 
  2. ^ Grahame Grieve (). „Resources For Health: A Fresh Look Proposal”. Health Intersections. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b René Spronk (). „Five years of FHIR”. Ringholm. Accesat în . 
  4. ^ „HL7 Fast Healthcare Interoperability Resources Specification 'FHIR™', Release 1”. HL7 International. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „HL7 publishes a new version of its FHIR specification”. Healthcare IT News (în engleză). . Accesat în . 
  6. ^ a b „All Published Versions of FHIR”. hl7.org. Accesat în . 
  7. ^ „Fast Healthcare Interoperability Resources® (FHIR)”. eCQI Resource Center. 
  8. ^ „Draft U.S. Core Data for Interoperability (USCDI) and Proposed Expansion Process” (PDF). USA HHS. Accesat în . 
  9. ^ „What is FHIR? And what does it mean for Healthcare IT Monitoring?”. . Accesat în . 
  10. ^ Dan Munro (). „Setting Healthcare Interop On Fire”. Forbes. Accesat în . 
  11. ^ „Geisinger moves to mobilize its EHR platform”. mHealthNews. . Accesat în . 
  12. ^ „Open Source FHIR implementations - HL7Wiki”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Mix of Applications at Showcase to Demonstrate FHIR's Potential | David Raths | Healthcare Blogs”. www.healthcare-informatics.com. Accesat în . 
  14. ^ „Precision medicine: Analytics, data science and EHRs in the new age”. . Accesat în . 
  15. ^ „Apple announces solution bringing health records to iPhone”. Apple Newsroom (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ „EHR interoperability solution offered by key IT panels”. Modern Healthcare. . Accesat în . 
  17. ^ „Proposed interoperability overhaul finds boosters, doubters”. Modern Healthcare. . Accesat în . 
  18. ^ „Federal HIT Committees OK Public API Recommendations to ONC”. Healthcare Informatics. . Accesat în . 
  19. ^ „Teams Make their Pitch for Defense EHR Contract”. Health Data Management. . Accesat în . 
  20. ^ „HL7 Launches Joint Argonaut Project to Advance FHIR” (PDF). HL7 International. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  21. ^ „Kindling FHIR”. Healthcare IT News. . Accesat în . 
  22. ^ „Can Argonaut Project Make Exchanging Health Data Easier?”. InformationWeek. . Accesat în . 
  23. ^ „Halamka: Expect Argonaut Deliverables by May”. healthcare-informatics.com. . Accesat în . 
  24. ^ „HL7 Teams with Healthcare Services Platform Consortium on FHIR Development | Healthcare Informatics Magazine | Health IT | Information Technology”. www.healthcare-informatics.com (în engleză). Accesat în . 
  25. ^ „Top Ten Tech Trends 2017: Slow FHIR: Will a Much-Hyped Standard Turbo-Charge Interoperability—Or Maybe Not Quite? | Healthcare Informatics Magazine | Health IT | Information Technology”. www.healthcare-informatics.com (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ „CMS Interoperability and Patient Access final rule | CMS”. www.cms.gov. Accesat în . 
  27. ^ „CMS Proposes New Rules to Address Prior Authorization and Reduce Burden on Patients and Providers”. www.cms.gov. Accesat în . 
  28. ^ „ONC 21st Century Cures Act Final Rule”. www.healthit.gov. Accesat în . 
  29. ^ „HHS Proposes Modifications to the HIPAA Privacy Rule to Empower Patients, Improve Coordinated Care, and Reduce Regulatory Burdens”. www.hhs.gov. Accesat în . 
  30. ^ „RNDS – Ministério da Saúde” (în portugheză). Accesat în . 
  31. ^ „Israel Core”. fhir-il-community.org. . Accesat în . 
  32. ^ „FHIR In Israel – An Overview”. outburn.co.il. . Accesat în . 
  33. ^ „מוכנות מערכת הבריאות למצבי משבר” (PDF). idi.org.il. . Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Resurse_interoperabile_rapide_pentru_sănătate_(FHIR)&oldid=16203730