Riksmål

Sub termenul riksmål se înțelege astăzi în primul limba norvegiană scrisă după normele stabilite de Det Norske Akademi („Academia Norvegiei”) și de Riksmålsforbundet („Asociația Riksmål”).

Bjørnstjerne Bjørnson a fost cel care a introdus termenul „riksmål” în Norvegia, și cel care a fondat Riksmålsforbundet („Asociația Riksmål”)

Limba riksmål de astăzi este continuarea regulilor oficiale pentru scrierea riksmål din 1907 și 1917, limbă care a fost numită în 1929 bokmål. În esență este identică cu ceea ce astăzi este versiunea moderată a limbii bokmål.

Riksmål/bokmål se bazează pe tradiția ortografică daneză din Norvegia și norvegienizarea limbii introdusă de lingvistul Knud Knudsen (1812-1895).

Daneza-norvegiană numită deseori dannet dagligtale („limbajul zilnic elegant”) a stat la baza regulilor de norvegienizare din 1907 și 1917.

Numele riksmål (ortografiat rigsmaal) a fost introdus de către Bjørnstjerne Bjørnson în 1899 după modelul danez.

Diferențe față de celelalte variante ale limbii norvegiene

• doar două genuri (neutru și comun)
• prezența unor adverbe pronominale (ex. hvorefter sau hvoretter, hvori) care nu există de loc în nynorsk și doar parțial în bokmål.
• diferențe ortografice: riksmål a reținut h-ul mut, ex. hvalp (bokmål valp) („cățeluș”), hvirvel (bokmål virvel) („vertebră”).

Scriitori care au scris în varianta riksmål după 1939 (când au fost introduse regulile ortografice radicale bokmål)

• Sigurd Hoel
• Johan Borgen
• André Bjerke
• Aksel Sandemose
• Claes Gill
• Jens Bjørneboe
• Terje Stigen
• Knut Faldbakken
• Inger Hagerup
• Arnulf Øverland
• Ebba Haslund
• Stein Mehren
• Axel Jensen
• Ketil Bjørnstad
• Kaj Skagen
• Roy Jacobsen
• Lars Saabye Christensen
• Håvard Rem
• Ingvar Ambjørnsen
• Erik Fosnes Hansen
• Helene Uri
• Stian M. Landgaard
• Ole Paus

Bibliografie

• André Bjerke: Dannet talesprog
• Bjerke, André: Babels Tårn
• Bjerke, André: Sproget som ikke vil dø
• Bjerke, André: Hårdt mot hårdt
• Bjerke, André: Hva er godt riksmål? – Spørsmål og svar
• Sjur Brækhus (1956): Sprogstrid og lovsprog. Oslo: Universitetsforlaget
• Tor Guttu(1992): Det levende ordet. Oslo: Riksmålsforbundet
• Jan Erik Hansen: Frisprog – mer enn ord
• Sigurd Hoel: Sprogkampen i Norge. En kriminalfortelling. Oslo: Riksmålsforbundet/Aschehoug
• Lars Roar Langslet(1999): I kamp for norsk kultur: riksmålsbevegelsens historie gjennom 100 år Oslo: Riksmålsforbundet
• Aksel Lydersen: Fra sprogstridens historie
• Ernst Sørensen: Skriftsprog og folkemål
• Sørensen, Ernst: Sprogstriden og dens åndelige bakgrunn
• Leif Wærenskjold: Vi finner oss ikke i det
• Arnulf Øverland: Riksmål, landsmål og slagsmål