Roșioară de Pețea
Roșioara de Pețea sau roșioara termală, roșioara lui Racoviță (Scardinius racovitzai) este un pește dulcicol bentopelagic din apele termale cu o lungime de 8,5-9,3 cm din familia ciprinidelor, endemic apelor din România.
Roșioară de Pețea | |
---|---|
Roșioara de Pețea (Scardinius racovitzai) | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Subîncrengătură: | Vertebrata |
Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
Supraclasă: | Osteichthyes |
(neclasificat): | Pisces |
Clasă: | Actinopterygii |
Subclasă: | Neopterygii |
Infraclasă: | Teleostei |
Supraordin: | Ostariophysi |
Ordin: | Cypriniformes |
Suprafamilie: | Cyprinoidea |
Familie: | Cyprinidae |
Subfamilie: | Leuciscinae |
Gen: | Scardinius |
Specie: | S. racovitzai |
Nume binomial | |
Scardinius racovitzai | |
Sinonime | |
Scardinius erythrophthalmus racovitzai G. J. Müller, 1958 | |
Modifică text |
Habitat
modificareTrăiește în apele termale cu o temperatură de 25-34°C, bogate în vegetație. Dacă este expus la temperaturi sub 20°C, moare. Este un pește gregar și formează cârduri mici compuse din zeci de exemplare.
Distribuția geografică
modificareEste răspândită numai în nord-vestul României pe o suprafața mai mică de 1 km ² : în lacul Pețea - Băile 1 Mai (Rezervația Naturală de la Băile 1 Mai) și în aval de rezervație până la Rontău. Este o specie pe cale de dispariție, endemică apelor din România. A fost descoperită de G. Müller în 1958 în apele lacului termal 1 Mai (bazinul pârâului Pețea) din județul Bihor [1][2]. Denumire științifică Scardinius racovitzai a fost dată de Müller în onoarea marelui savant român Emil Racoviță.
Descrierea
modificareAre corpul înalt, oval în secțiune transversală, comprimat lateral și fără gibozitate după ceafă. Capul cu un profil dorsal convex; lățimea capului egală cu 15-17% din lungimea standard a corpului, iar lungime capului echivalentă cu 28 - 31% din lungimea standard a corpului. Gura terminală, cu o deschidere a gurii semiorizontală. Dinții faringieni dispuși pe două rânduri. Între nări există un șanț. Lungimea peduncului caudal se cuprinde de 1,3-1,7 în înălțimea sa. Înotătoarea dorsală este împinsă mult îndărăt, marginea ei anterioară fiind în jumătatea posterioară a corpului și evident în urma inserției înotătoarelor ventrale. Înotătoarea caudală este bifurcată.
Colorația
modificareSpatele este de culoare verde smarald mai mult sau mai puțin întunecat. Parțile laterale ale capului și laturile corpului sunt albe, cu un luciu argintiu strălucitor. Abdomenul alb, uneori cu tentă gălbuie la baza înotătoarelor. Irisul argintiu cu margini aurite. Înotătoarele sunt semitransparente. Înotătoarea dorsală cenușie. Înotătoarele perechi, înotătoarea anală și lobul inferior al înotătoarei caudale sunt gălbui, cu marginile exterioare de culoare roșie.
Hrana
modificareSe hrănește mai ales cu vegetația acvatică, alge și diatomee, dar și cu nevertebrate acvatice, larve și adulți de insecte acvatice și zooplancton.
Reproducerea
modificareDepune icre de la sfârșitul lunii februarie până la mijlocul lunii martie. Icrele sunt depuse pe plante acvatice de care se lipesc.
Importanța economică
modificareNu are valoarea economică. Prezintă un interes mare ca specie rară, endemică României, precum și pentru habitatul său unic din apele termale.
Note
modificare- ^ Müller G. Scardinius racovitzai (Pisces Cyprinidae) o roșioară relictă nouă din termele de la Băile "1 Mai" (Reg. Oradea) (Comunicare Ses. Științ. Inst. Speol. mai, 1958)
- ^ Müller, G. (1958): Scardinius racovitzai - nova species – (Pisces, Cyprinidae), eine relikte Rotfeder aus West-Rumänien. Senckenbergiana biologica 39: 165–168.
Bibliografie
modificare- Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964, 962 p.
- Adrian Ionașcu. Monitoringul ecologic și analiza comportamentului unor specii de pești amenințate cu dispariția din fauna României. Teză de doctorat. Universitatea din București, Facultatea de Biologie. București 2009
- Crăciun N., Ionascu A., Ethological researches on the endemic thermal rudd (Scardinius racovitzai G. Muller 1958) from the thermal lake of Petea stream, in english, Annals of the University of Bucharest, year XLVI – 1997;
- I. C. Telcean, D. Cupșa. The drastic decline of fish fauna in the thermal lake of "Baile 1 Mai" (Baile Episcopale, Bihor County, Romania). Pisces Hungarici 7 (2013) 141–142
- Plan de Management Integrat al sitului Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea, Sit de Importanță Comunitară și al Rezervației 2117. Pârâul Pețea. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Agenția Națională pentru Protecția Mediului Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
modificare- Scardinius racovitzai Müller, 1958. FishBase
- Scardinius racovitzai. The IUCN Red List of Threatened Species
- La scardola di Petzea, Scardinius racovitzai Müller, 1958. Associazione Ichthyos Italia
- La scardola di Petzea, Scardinius racovitzai Müller, 1958. Associazione Ichthyos Italia
- Roșioara termală (Scardinius racovitzai)
- Lacul termal de la Baile 1 Mai - in pericol de extinctie. YouTube Video