Rodica Mănăilă
| Rodica Mănăilă | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născută |  București, România | ||
| Decedată | 2002 (66 de ani) | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | fiziciană | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
Rodica Mănăilă (n. 25 ianuarie 1935, București – d. 2002) a fost un fizician român, membru corespondent al Academiei Române.
Viața modificare
A urmat cursurile liceale și universitare la București. Cercetător științific la Institutul de Fizică al Academiei (1957 -1960), apoi la Institutul de Fizica și Tehnologia Materialelor, devenit Institutul Național de Fizica Materialelor, unde a pus bazele secției de Cercetări Structurale prin Difracție Röntgen. Își susține doctoratul în 1966, cu o teză despre distribuția cationilor în compuși cu structură spinelică și energetica acestei distribuții. Este autoarea a peste 150 de studii ce s-au îndreptat îndeosebi spre semiconductorii amorfi și lichizi (a elaborat primele modele structurale pentru germaniu, principalul semiconductor amorf), sisteme metal-conductor amorf și metale amorfe oxidice, superconductori cu temperatură critică ridicată, materiale oxidice cu proprietății catalitice, aliaje metalice cvasi-cristaline. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în Structura semiconductorilor amorfi (1970) și Difracția razelor X și a neutronilor (1970), precum și în reviste de specialitate din țară și străinătate. A fost aleasă ca membru corespondent al Academiei Române în anul 1992.
Bibliografie modificare
- Rodica Mănăilă -- Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, București, 2009.