Românii din Ungaria
În Ungaria, grupuri compacte de români trăiesc în mai multe așezări rurale din apropierea graniței cu România și în orașul Jula (maghiară Gyula). Un grup important de români se află și în capitala Budapesta.
Date statistice modificare
Numărul românilor după recensământul din 1881:[1]
| Localitate | Numărul locuitorilor români | Numărul total al locuitorilor | % locuitorilor români |
|---|---|---|---|
| Adoni | 1158 | 2986 | 38.78 |
| Aletea | 1305 | 5607 | 23.27 |
| Apateu | 478 | 1517 | 31.51 |
| Bătania | 1288 | 9195 | 14.01 |
| Bedeu | 478 | 537 | 89.01 |
| Bichiș | 90 | 22988 | 0.39 |
| Bichișciaba | 152 | 32616 | 0.47 |
| Cenadul Unguresc | 1509 | 2777 | 54.34 |
| Chitighaz | 2101 | 3324 | 63.21 |
| Ciorvaș | 32 | 3148 | 1.02 |
| Crâstor | 392 | 1350 | 29.04 |
| Darvaș | 226 | 1133 | 20.00 |
| Jula | 2608 | 18046 | 14.45 |
| Jaca | 533 | 2690 | 19.81 |
| Leta Mare | 1678 | 5386 | 31.15 |
| Micherechi | 1136 | 1394 | 81.49 |
| Otlaca-Pustă | 2401 | 3013 | 79.69 |
| Peterd | 404 | 687 | 58.80 |
| Pocei | 1085 | 2582 | 42.02 |
| Săcal | 433 | 666 | 65.02 |
| Seghedin | 67 | 73675 | 0.09 |
| Uifalău | 305 | 616 | 49.51 |
| Vecherd | 361 | 393 | 91.86 |
Conform ultimului recensământ din 2011, numărul românilor a crescut substanțial (de 3 ori) fața de 2001 când se declaraseră doar 8000 de etnici români.
În Ungaria trăiesc:[2]
- Cetățeni de limbă maternă română: 13.886 persoane
- Cetățeni de naționalitate română: 26.345 persoane
- Cetățeni de religie ortodoxă română: 13.710 persoane
În tabel este prezentată evoluția populației românești din Ungaria, pe localități, conform datelor oficiale ale ultimelor recensăminte.[3]
| Localitatea | 1980 | 1990 | 2001 | 2011 |
|---|---|---|---|---|
| Aletea | 516 | 361 | 201 | 271 |
| Apateu | 342 | 211 | 125 | 137 |
| Bătania | 354 | 252 | 137 | 505 |
| Bedeu | 15 | 48 | 145 | 117 |
| Bichiș | 4 | 14 | 11 | 58 |
| Bichișciaba | 60 | 98 | 96 | 396 |
| Budapesta | 559 | 1.263 | 1.205 | 6.189 |
| Cenadul Unguresc | 326 | 183 | 142 | 238 |
| Chitighaz | 1.548 | 1.488 | 660 | 1.050 |
| Ciorvaș | 3 | 3 | 2 | 16 |
| Crâstor | 4 | 5 | 4 | 66 |
| Darvaș | - | 4 | 1 | 17 |
| Jula | 593 | 517 | 500 | 974 |
| Jaca | 18 | 17 | 6 | 24 |
| Leta Mare | - | 14 | 3 | 59 |
| Leucușhaz | 65 | 21 | 10 | 87 |
| Micherechi | 2.216 | 1.848 | 1.385 | 1.637 |
| Otlaca-Pustă | 235 | 126 | 50 | 93 |
| Peterd | 4 | - | - | 63 |
| Pocei | 5 | 8 | 37 | 124 |
| Săcal | 362 | 157 | 148 | 188 |
| Seghedin | 59 | 188 | 147 | 588 |
| Uifalău | - | - | - | 4 |
| Vecherd | 1 | - | 25 | 3 |
Personalități modificare
- Emanoil Gojdu (1802-1870), judecător la Curtea Supremă a Ungariei, binefăcător
- Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox, membru al Consiliului Imperial
- János Irinyi (1817-1895) din Leta Mare (Letavertes), inventator al chibritului
- George Pomuț (1818-1882), revoluționar pașoptist, general în armata americană, participant la războiul de secesiune, consul al Statelor Unite ale Americii la Petersburg, Rusia
- Aloisiu Vlad (1822-1888), judecător la Curtea Supremă a Ungariei
- Ioan Mezei Câmpeanu (1841-1919), judecător la Curtea Supremă a Ungariei
- Iuliu Todorescu (1866-1919), colecționar de carte
- Iosif Siegescu (1873-1931), decan al Facultății de Litere din Budapesta în perioada interbelică
- Ioan Bud (1880-1950), ministru de finanțe
Presă, emisiuni TV modificare
La Jula apare "Foaia românească"[4], săptămânal în limba română. La televiziunea maghiară există scurte emisiuni în limba română (cam jumătate de oră pe săptămână).
Autoguvernarea Românilor din Ungaria modificare
Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele. Organismul care reprezintă interesele minorității române se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (prescurtat AȚRU). Respectiva organizație beneficiază de subvenții din bugetul statului ungar.
Ședința de constituire a AȚRU a avut loc în 22 martie 2007. Ședința s-a ținut în limba maghiară, în ciuda protestelor unei părți din deputați care au cerut să se vorbească românește. Propunerea respectivă a fost respinsă prin votul majorității[5].
Vezi și modificare
Note modificare
- ^ „Recensământul maghiar din 1881”. Biroul Central de Statistică al Ungariei.
- ^ „National data”. Hungarian Central Statistical Office.
- ^ Conform Recensământ 2001 și rezultate alegeri, sunt cuprinse numai localitățile în care există parohie românească
- ^ „Adresa redacției, pe situl "Foaia românească"”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „articol din revista "Foaia românească", săptămînal al românilor din Ungaria”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie modificare
- Legea Nr. LXXVII din 1993 privind drepturile minorităților naționale și etnice
- Catalog al problemelor actuale ale românilor din Ungaria
- Recensământ 2001 și rezultate alegeri
Bibliografie suplimentară modificare
- O istorie a românilor din Ungaria, Radu Păiușan, Ionel Cionchin, Editura Eurostampa, 2003
- Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Mária Berényi, Editura Pentru Minoritățile Naționale și etnice din Ungaria, 2000
- Cartea albă: Românii din Ungaria : mărturii, suferințe, evocări (septembrie 1919 - iunie 1995) : document socio-istoric despre o realitate tragică, Emilian Aurel Man, Editura E.A. Man, 1995
- Din istoria comunităților bisericești ortodoxe române din R. Ungară, Teodor Misaroș, Tivadar Mészáros, "Dunarea" Cartile, Szövetsége Magyarországi Románok Demokratik, Editura Tankönyvkiadó Vállalat, 1990
- Drama minorităților naționale din Ungaria, dr. Petre Bărbulescu, Editura Globus, 1991
Legături externe modificare
- Cronica - publicație lunară a românilor din Ungaria
- Foaia românească Arhivat în , la Wayback Machine. - săptămânal al românilor din Ungaria
- Românii din Ungaria site al Uniunii culturale a românilor din Ungaria și al editurii Noi
- Personalități marcante în istoria și cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) - Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria
- Blogul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria
- St. Manciulea - Romanii din Campia Tisei Arhivat în , la Wayback Machine.
- Gabriel Moisa, Istoriografia românilor din Ungaria referitoare la trecutul istoric al comunității (1920- 2010) Arhivat în , la Wayback Machine., crisia.mtariicrisurilor.ro