Deschide meniul principal

Romanul social, cunoscut, de asemenea, ca roman cu temă socială (sau protest social), este o „operă de ficțiune care prezintă o anumită problemă socială și efectul ei asupra unor personaje sau grupuri”.[1] Principalele exemple de probleme sociale abordate în astfel de lucrări sunt sărăcia, condițiile dificile din fabrici și mine, munca prestată de copii, violența împotriva femeilor, criminalitatea în creștere, producerea de epidemii din cauza supraaglomerării și condițiile mizerabile de trai din orașe.[2]

Termeni ca roman de propagandă, roman industrial și roman muncitoresc sunt, de asemenea, folosiți pentru a descrie acest tip de roman;[3] o dezvoltare recentă în acest gen este romanul despre problemele tinerilor. El este menționat, de asemenea, ca roman sociologic. Romanul de protest social este o formă de roman social, care pune accentul pe ideea de schimbare socială, în timp ce romanul proletar este o formă politică a romanului de protest social care pune accentul pe revoluția socială.[4] În timp ce primele exemple au apărut în secolul al XVIII-lea în Anglia, romanele sociale au fost scrise în întreaga Europă și în Statele Unite ale Americii.

Marea BritanieModificare

 
O pictură din 1840 a orașului englez Manchester („Cottonopolis”) arată aglomerația de coșuri de fum ale fabricilor

Deși acest subgen al romanului este considerat, de obicei, ca având originea în secolul al XIX-lea, au existat precursori în secolul al XVIII-lea precum Amelia de Henry Fielding (1751), Things as They Are; or, The Adventures of Caleb Williams (1794) de William Godwin, The Adventures of Hugh Trevor (1794-1797) de Thomas Holcroft și Nature and Art (1796) de Elizabeth Inchbald.[5] Cu toate acestea, în timp ce Inchbald considera că depravarea și corupția indivizilor sunt aspecte responsabile pentru problemele sociale, Godwin, în Caleb Williams, a văzut corupția societății ca fiind insurmontabilă.[6]

Un important exemplu timpuriu al acestui gen literar este Sybil, or The Two Nations, un roman al lui Benjamin Disraeli. Publicat în același an, 1845, cu The Condition of the Working Class in England in 1844 de Friedrich Engels, Sybil prezintă situația clasei muncitoare din Anglia. Disraeli a fost interesat să evidențieze condițiile foarte grele de trai ale majorității membrilor clasei muncitoare din Anglia. Cartea este un roman à thèse, un roman cu o teză, care a avut scopul de a atrage agenția cu privire la mizeria în care trăia clasa muncitoare din orașele englezești. Interesul lui Disraeli pentru acest subiect deriva din interesul său față de mișcarea chartistă.

Problemele sociale reprezintă, de asemenea, o preocupare importantă în romanele lui Charles Dickens, mai ales sărăcia și condițiile nesănătoase de viață asociate cu ea, exploatarea oamenilor obișnuiți de către cămătari, corupția și incompetența sistemului juridic, precum și a administrației publice. Dickens a fost un critic ferm al sărăciei și stratificării sociale a societății victoriene. Într-o adresă din New York, el și-a exprimat convingerea că „virtutea arată la fel de bine în cârpe și petice așa cum arată în purpură și în lenjerie fină”.[7] Al doilea roman al lui Dickens, Oliver Twist (1839), a șocat cititorii cu imaginile sărăciei și criminalității: el a combătut prejudecățile clasei de mijloc cu privire la delicvenți, precum și opinia că ignoranța era cauza sărăciei.[8][9] Acțiunea romanului Hard Times (1854) de Charles Dickens se petrece într-un mic oraș industrial din Midlands. El critică în particular efectul utilitarismului asupra vieții clasei muncitoare de la orașe. John Ruskin a afirmat că Hard Times este opera lui Dickens pe care o preferă datorită explorării unor importante probleme sociale. Walter Allen a caracterizat Hard Times ca fiind o neîntrecută „critică a societății industriale”, deși a fost depășită mai târziu de lucrările lui D. H. Lawrence. Karl Marx a afirmat că Dickens „a adresat lumii mai multe adevăruri sociale și politice decât au fost rostite de către toți moraliștii, publiciștii și politicienii profesioniști la un loc”.[10] Pe de altă parte, George Orwell, în eseul său despre Dickens, a scris: „nu există nici un semn clar că el ar vrea ca ordinea existentă să fie răsturnată sau că el crede că s-ar produce o schimbare foarte mare dacă ea ar fi răsturnată. În realitate ținta lui nu este atât societatea, cât mai ales natura umană.”[11]

EuropaModificare

Fără îndoială, romanul Mizerabilii (1862) al lui Victor Hugo a fost cel mai important roman de protest social al secolului al XIX-lea. Opera literară tratează majoritatea problemelor sociale și politice și tendințele artistice ale timpului său. Upton Sinclair a descris romanul ca fiind „unul dintre cele o jumătate de duzină de romane mari ale lumii” și a remarcat că Hugo a prezentat scopul romanului Les Misérables în Prefață:[12]

Ficțiunea realistă a lui  Émile Zola conținea multe opere de protest social precum L'Assommoir (1877), care prezintă viața dintr-o mahala urbană, și Germinal (1885), care se referă la o grevă a minerilor. În notele sale pentru acest din urmă roman, Zola l-a descris ca prezentând ceea ce avea să fie „cea mai importantă chestiune a secolului al XX-lea și anume conflictul dintre forțele capitalismului modern și interesele ființelor umane de a progresa”.[13] Atât Hugo, cât și Zola au fost angajați politic și au trăit în exil din cauza pozițiilor lor politice.[14]

Scriitorul rus Lev Tolstoi a susținut realizarea de reforme în propria sa țară, în special în domeniul educației. Tolstoi nu a considerat că opera sa cea mai celebră, Război și pace, este un roman (cum nu a considerat că multe dintre marile opere ruse de ficțiune scrise la acel moment erau romane). Această viziune devine mai puțin surprinzătoare dacă se consideră că Tolstoi era un romancier al școlii realiste care considera că romanul este un cadru pentru examinarea problemelor sociale și politice în secolul al XIX-lea.[15] Război și pace (care este pentru Tolstoi doar o proză epică) nu se califică, prin urmare, în această categorie. Tolstoi credea că Anna Karenina era primul său roman adevărat.[16]

Romanul proletarModificare

Statele Unite ale Americii a avut mai mulți autori socialiști din clasa muncitoare, cum ar fi Jack London, Upton Sinclair și John Dos Passos. London a scris dintr-un punct de vedere socialist, care este evident în romanul Călcâiul de fier. Fără a fi un teoretician sau un intelectual socialist, London s-a apropiat de socialism datorită experienței sale de viață. După cum a explicat în eseul său „How I Became a Socialist”,[17] opiniile sale au fost influențate de experiența lui cu oamenii din partea de jos a ierarhiei sociale. Optimismul său s-a atenuat pe măsura trecerii timpului, iar London a jurat că n-o să mai facă muncă fizică grea decât dacă este necesar. El a scris că individualismul s-a încheiat pentru el și că a renăscut din punct de vedere politic. El și-a încheiat adesea scrisorile cu expresia „Yours for the Revolution”.[18] În anii 1930 și 1940 Michael Gold (1894-1967) (pseudonimul scriitorului evreu american Itzok Isaac Granich) a fost considerat autorul și editorul proeminent al literaturii proletare din SUA. Având o viață întreagă convingeri comuniste, Gold a fost un romancier și critic literar. Romanul semiautobiografic Jews Without Money (1930) a fost un bestseller. Alte exemple americane de romane proletare sunt Daughter of Earth (1929) de Agnes Smedley și Land of Plenty (1934) de Robert Cantwell.

Alte romane socialeModificare

 
Afiș al lui Robert Tressell
  • Bleak House de Charles Dickens (1853) se concentrează pe sistemul juridic corupt și ineficient din Anglia și prezintă suferința celor săraci.
  • Little Dorrit de Charles Dickens (1857) este o lucrare satirică referitoare la deficiențele guvernului și societății din perioada respectivă.[19]
  • Felix Holt de George Eliot (1866) este un roman social despre disputele politice dintr-un mic oraș englezesc în timpul primului Act al Reformei din 1832.
  • Avanpostul de Bolesław Prus (1886), scris într-o Polonie împărțită cu un secol mai devreme de Rusia, Prusia și Austria, ilustrează situația din Polonia rurală, care se confrunta cu sărăcia, ignoranța, disprețul clasei superioare și colonizarea țării cu germani aduși aici de guvernul german al lui Otto von Bismarck.[20]
  • Out of Work (1888) de Margaret Harkness: „În romanele ei de mahala, Margaret Harkness a subliniat probleme sociale ca degradarea socială, sărăcia, filantropia și asuprirea femeilor”.[21]
  • Păpușa de Bolesław Prus (1889) prezintă o imagine cuprinzătoare și convingătoare a Poloniei împărțite de la sfârșitul secolului al XIX-lea, împotmolită în inerția societății.[22]
  • Sister Carrie de Theodore Dreiser (1900) este un exemplu influent al naturalismului și un roman urban major. Printre altele, el explorează modul în care industrializarea a afectat poporul american.[23]
  • The Ragged Trousered Philanthropists (1914) de Robert Tressell este o lucrare politică explicită, considerată pe scară largă ca o operă clasică a literaturii clasei muncitoare.[24]
  • Trilogia S.U.A. de John Dos Passos: The 42nd Parallel (1930); 1919 (1932) și The Big Money (1936). În anii 1930, Dos Passos a fost un revoluționar social, care a văzut Statele Unite ale Americii ca un stat format din două națiuni, una bogată și alta săracă. În 1928, el a petrecut câteva luni în Rusia, unde a studiat sistemul socialist și a fost un participant de marcă la Primul Congres al Scriitorilor Americani din aprilie 1935, care a fost sponsorizat de League of American Writers de orientare comunistă.[25]
  • Trilogia Studs Lonigan de James T. Farrell: Young Lonigan (1932), The Young Manhood of Studs Lonigan (1934), Judgment Day (1935). Farrell a scris aceste trei romane în timpul Marii Crize, într-un moment de disperare națională, cu intenția de a expune răul capitalismului și de a obține o revizuire totală a sistemului politic și economic american.[26]
  • A avea și a nu avea de Ernest Hemingway (1936) este un comentariu social al anilor 1930, care a fost puternic influențat de ideologia marxistă, deoarece Hemingway se afla de partea republicanilor în Războiul Civil din Spania, când a scris acest roman.[27]
  • Johnny Got His Gun de Dalton Trumbo (1939) este un roman anti-război scris în 1938 de romancierul și scenaristul american Dalton Trumbo. Romanul a câștigat unul dintre primele National Book Awards: premiul pentru cea mai originală carte a anului 1939.[28]
  • Invisible Man de Ralph Ellison (1952) abordează multe dintre problemele sociale și intelectuale cu care se confruntau afro-americanii la mijlocul secolului al XX-lea, inclusiv naționalismul negru, relația dintre identitatea neagră și marxism și politicile rasiale reformiste ale lui Booker T. Washington, precum și aspecte legate de individualitate și identitate personală.[29]
  • Burger's Daughter (1979) de Nadine Gordimer.[30] Multe dintre operele lui Gordimer au explorat impactul apartheidului asupra persoanelor din Africa de Sud. În Burger's Daughter o temă, prezentă în mai multe romane, este aceea a societăților divizate din punct de vedere rasial în care albii cu o viață prosperă întâlnesc în mod neașteptat o parte a vieții negre pe care nu au cunoscut-o.[31]
  • The Man Who Wouldn't Stand Up (2012) de Jacob M. Appel abordează eforturile de suprimare a libertății de exprimare în timpul războiului împotriva terorii.
  • Demonii (1862) de Feodor Dostoievski, ca și Amintiri din casa morților, Însemnări din subterană, Crimă și pedeapsă, Frații Karamazov și, de fapt, orice roman, povestire și jurnal scrise de Dostoievski după detenția sa în Siberia pentru activități antiguvernamentale .

NoteModificare

  1. ^ "social problem novel" in Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2012. Web. 04 Nov. 2012. [1].
  2. ^ "Childers, JW (2001)"
  3. ^ Harmon and Holman, A Handbook to Literature 7th ed. (Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall,1996), pp. 412,487, 518-9; M. H. Abrams, A Glossary of Literary Terms, 7th ed. (Fort Worth, TX, : Harcourt Brace,1999), p.193
  4. ^ "Proletarian" in "novel." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. Web. 25 Apr. 2013. <http://www.britannica.com/EBchecked/topic/421071/novel.
  5. ^ Mona Scheuermann, Social Protest in the Eighteenth-Century English Novel. (Columbus, Ohio: Ohio State State University Press, 1985).
  6. ^ Scheuermann, Mona (). Social Protest in the Eighteenth-Century English Novel. Columbus, Ohio.: Ohio State State University Press. pp. 231–241. ISBN 0-8142-0403-1. 
  7. ^ Ackroyd 1990, p. 345.
  8. ^ Raina 1986, p. 25.
  9. ^ Bodenheimer 2011, p. 147.
  10. ^ Kucich & Sadoff 2006, p. 155.
  11. ^ Eliot, George. „Charles Dickens”. 
  12. ^ Sinclair, Upton (). The Cry for Justice: An Anthology of the Literature of Social Protest. Charles Rivers Editors. ISBN 978-1-247-96345-7. 
  13. ^ Robert Lethbridge, "Introduction" to Germinal by Émile Zola, trans. Peter Collier. (Oxford: Oxford University Press), p.vii.
  14. ^ Frey, John Andrew (1999). A Victor Hugo Encyclopedia. Greenwood Press; Brown, Frederick (1995). Zola: A Life. New York: Farrar, Straus and Giroux.
  15. ^ Tolstoy and the Development of Realism. G Lukacs. Marxists on Literature: An Anthology, London: Penguin, 1977
  16. ^ Tolstoy and the Novel. J Bayley – 1967 – Chatto & Windus
  17. ^ http://london.sonoma.edu/Writings/WarOfTheClasses/socialist.html
  18. ^ See Labor (1994) p. 546 for one example, a letter from London to William E. Walling dated 30 noiembrie 1909.
  19. ^ Margaret Drabble, The Oxford Companion to English Literature. (Oxford: Oxford University Press, 1996), pp.584-5.
  20. ^ Czesław Miłosz, The History of Polish Literature, New York, Macmillan, 1969, pp. 294–95; Zygmunt Szweykowski, Twórczość Bolesława Prusa (The Art of Bolesław Prus), 2nd ed., Warsaw, Państwowy Instytut Wydawniczy, 1972, pp. 130–51.
  21. ^ Victorian Web
  22. ^ Bolesław Prus, The Doll, translation by David Welsh, revised by Dariusz Tołczyk and Anna Zaranko, introduction by Stanisław Barańczak, Budapest, Central European University Press, 1996; Czesław Miłosz, The History of Polish Literature, second edition, Berkeley, University of California Press, 1983, pp. 295–99.
  23. ^ http://www.library.upenn.edu/collections/rbm/dreiser/sc.html
  24. ^ "Rereading: Howard Brenton on The Ragged Trousered Philanthropists by Robert Tressell", The Guardian, Saturday 5 February 2011.
  25. ^ "John Dos Passos." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. <http://www.britannica.com/EBchecked/topic/169718/John-Dos-Passos>.Web. 28 Apr. 2013; Carr, Virginia Spencer (1984). Dos Passos: A Life. Evanston, Illinois: Northwestern University Press.
  26. ^ Penniless Press: James T Farrell by Jim Burns retrieved 28 aprilie 2013
  27. ^ Carlos Baker, Hemingway: The Writer as Artist (4th ed.). (Princeton University Press, 1972).
  28. ^ "1939 Book Awards Given by Critics: Elgin Groseclose's 'Ararat' is Picked ...", The New York Times, 1940-02-14, page 25. ProQuest Historical Newspapers The New York Times (1851-2007).
  29. ^ Carol Polsgrove, Divided Minds: Intellectuals and the Civil Rights Movement. 9New York: W. W. Norton & Company, 2001.
  30. ^ M. H. Abrams, A Glossary of Literary Terms, p. 193.
  31. ^ Gardner, Susan (1990). "A Story for This Place and Time: An Interview with Nadine Gordimer about Burger's Daughter". In Bazin, Nancy Topping; Seymour, Marilyn Dallman. Conversations with Nadine Gordimer. Univ. Press of Mississippi. pp. 161–175.

Lectură suplimentarăModificare

  • Childers, Joseph W. "Industrial culture and the Victorian novel". In The Cambridge Companion to the Victorian Novel (David, Deirde, ed.), Cambridge, Cambridge University Press, 2001. (ISBN: 0-521-64619-7)
  • Gallagher, Catherine. The Industrial Reformation of English Fiction: Social Discourse and Narrative Form, 1832–1867. Chicago, University of Chicago Press, 1985.
  • Haywood, Ian, Working-Class Fiction: from Chartism to "Trainspotting". Plymouth: Nortcote House, 1997.
  • Kenton, Edna (), „The Beginnings of the Problem Novel”, În Maurice, Arthur Bartlett, The Bookman, XLIII, New York: Dodd, Mead and Company, pp. 434–439 
  • Kestner, Joseph A(1985) "Protest and reform: the British social narrative by women, 1827-1867" Blackwell Publishing.
  • Kettle, Arnold. "The Early Victorian Social-Problem Novel", in: Boris Ford, ed. The New Pelican Guide to English Literature. From Dickens to Hardy. (vol. 6). Harmondsworth: Penguin Books, 1990.
  • Klaus, H. Gustav, The Literature of Labour: Two Hundred Years of Working-Class Writing. Brighton: Harvester, 1985. ISBN: 0-7108-0631-0
  • Klaus, H. Gustav and Knight, Steven, eds. British Industrial Fictions. Cardiff: University of Wales Press, 2000.
  • Lindner C. "Outside Looking In: Material Culture in Gaskell's Industrial Novels" Orbis Litterarum, Volume 55, Number 5, 1 October 2000, pp. 379–396(18)
  • Lucaks, Georg. Studies in European Realism. New York: Grosset & Dunlap, 1964.
  • Morris, Pam. "Imagining inclusive society in nineteenth-century novels: the code of sincerity in the public sphere" JHU Press, 2004.
  • Murphy, James F.: The Proletarian Moment. University of Illinois Press, Urbana, Ill 1991.
  • Tillotson, Kathleen. Novels of the Eighteen Forties. London: Oxford University Press, 1954.
  • Williams, Raymond. Culture and Society, 1780–1950. New York, Columbia University Press, 1958.
  • York, R.A. "Strangers and Secrets: Communication in the Nineteenth-century Novel". Fairleigh Dickinson Univ Press, 1994.
Ficțiuni despre problemele tinerilor adulți
  • Julia Eccleshare, "Teenage Fiction: Realism, romances, contemporary problem novels". In Peter Hunt, ed.. International Companion Encyclopedia of Children's Literature. London: Routledge,1996, pp. 387–396.
  • Sheila Egoff, "The Problem Novel". In Shiela Egoff, ed. Only Connect: readings on children's literature (2nd ed.). Ontario: Oxford University Press; 1980, pp. 356–369, and "The Problem Novel". Thursday's Child: Trends and Patterns in Contemporary Children's Literature. Chicago: American Library Association, 1981.
  • Isaac Gilman, "Shutting the Window: The Loss of Innocence in Twentieth-Century Children's Literature". The Looking Glass, 9 (3), September 2005.
  • Alleen Pace Nilsen, "That Was Then ... This Is Now". School Library Journal, 40 (4): April 1994, pp. 62–70.

Legături externeModificare