Romanija

Romanija este o regiune din Bosnia, situată la nord-est de capitala Sarajevo.

Caracteristici

În prezent, în Bosnia a rămas o mică regiune istorico-geografică, Romanija, ca unică mărturie importantă a prezenței neolatine a valahilor (numiți „Vlasi” de bosniaci) în zonă.^[1]

Prezentare generală a regiunii Romanija, cu „munții Romanija” în fundal

De fapt, această regiune bosniacă își trage numele încă din Evul Mediu când a fost locuită în principal de populații neolatine, care au supraviețuit în această zonă muntoasă invaziilor barbare din secolul al VIII-lea.

De asemenea, trebuie subliniat că la sfârșitul secolului al XX-lea suprafața sa era doar jumătate în comparație cu începutul secolului al XIX-lea, când se întindea până la râul Drina. În plus, academicianul Marko Vego^[2] consideră că Romanija a fost mult mai mare la începutul Renașterii, ajungând până în zona Banja Luka (unde se află așa-numitul „Munte Vlasic”, sau Muntele Vlahilor).

În această regiune muntoasă de aproximativ 2000 km² de la nord de Sarajevo încă se mai produc produse lactate tipice vlahilor. Mai mult, unele obiceiuri, cum ar fi muzica tipică, caracterizează Romanija și rădăcina sa vlahă: de fapt, cântecele inspirate ale păstorilor aromâni sunt celebre.^[3]

În plus, la sfârșitul Războiului din Bosnia din 1996, regiunea Sarajevo-Romanija a fost înființată administrativ,^[4], ca una dintre cele 7 regiuni ale Republicii Srpska și care este situată în estul Bosniei. Orașul Vlasenica, unul dintre cele mai mari din regiune, a fost unul dintre centrele principale ale „Vlasilor” (de unde și-a luat numele).

Regiunea autonomă sârbă Romanija (1991-1992)

Regiunea sârbă autonomă Romanija

În 1991-1992 a existat așa-numita Regiunea sârbă autonomă Romanija („Srpska autonomna oblast Romanija”), o regiune autonomă creată de sârbi, care a fost o parte a republicii sârbilor bosniaci în timpul Războiului din Bosnia din 1995-1996.^[5]

Mormânt din Radimlja (stećak), cu un bărbat în fustanelă, probabil un aromân

Din noiembrie 1991, această regiune a fost extinsă prin adăugarea zonei sârbe din Birac (situată în jurul orașului Vlasenica) și pusă sub președinția lui Drago Blagojevic, iar, până în 1992, a fost încorporată în republica sârbă existentă în prezent în Bosnia.^[6]

Moștenire

Pietrele monumentale care datează din Evul Mediu găsite în Bosnia și Herțegovina și în unele zone din Croația, Muntenegru și Serbia de astăzi au fost ridicate de vlahi (Vlasi).^[7]^[8]^[9]^[10]^[11]^[12]^[13]^[14]

Mențiuni literare

Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić menționează în romanul E un pod pe Drina… (1945) că în epoca medievală mercenarul sârb Baba Novac a haiducit pe teritoriul Romanijei, la fel ca și fiul său, Gruia.^[15]

Note

^ I Neolatini delle Alpi Dinariche
^ Marko Vego. "Iz-istorije-srednjovjekovne-Bosne-i-Hercegovine"
^ Video di una cantante valacca cantando una tipica canzone delle montagne della Romanija
^ Local institutions and organizations in Sarajevo-Romanija region
^ „"Oblast Romanija" nel 1991-1992 (numero 6)”. Arhivat din original la 5 februarie 2012. Accesat în 21 aprilie 2020.
^ Romanija-Birac
^ Marian Wenzel, Bosnian and Herzegovinian Tombstobes-Who Made Them and Why?" Sudost-Forschungen 21(1962): 102-143
^ John V. A. Fine,, The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1994, p.19
^ Lovrenovic, Dubravko (2013). Stecci: Bosansko i humsko mramorje srednjeg vijeka [Stecci: Bosnian and Hum marbles from Middle Age] (in Croatian). Ljevak. ISBN 9789533035468. pages 52, 72, 176, 307.
^ Cebotarev, Andrej (1996). "Review of Stecci and Vlachs: Stecci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia". Povijesni prilozi [Historical Contributions] (in Croatian). Zagreb: Croatian Institute of History. 14 (14) page 322
^ Miloševic, Ante (1991). Stecci i Vlasi: Stecci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeca u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stecci and Vlachs: Stecci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia] (in Croatian). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture. p. 8
^ Kurtovic, Esad (2013). "Vlasi i stecci" [Vlachs and stecci]. Radovi (in Bosnian). Sarajevo: Filozofski fakultet.
^ Kurtovic, Esad (2015). "Vlasi Drobnjaci i stecci (Crtica o Nikoli Raškovicu i njegovim nasljednicima)" [Drobnjaci Vlachs and stecci (A remark about Nikola Raškovic and his heiress)]. Godišnjak (in Bosnian). Sarajevo: ANUBiH (44): 303–316.
^ Benac, Alojz (1967). Stecci. Mala istoria umetnosti Jugoslavija (Serbian), Paperback
^ Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, p. 15.

Bibliografie

Phillips, Douglas A. Bosnia și Herțegovina. Casa Chelsea. Philadelphia, 2004.
Trifon, Nicolas. Les Aroumains. Un peuple aici s'en va. Paris, 2006 ISBN 2-909899-26-8.
Vego, Marko. Iz-istorije-srednjovjekovne-Bosne-i-Hercegovine. Nisro. Sarajevo, 1980 ([1])

Vezi și

Regiunea Sarajevo-Romanija
Vlahii din Bosnia și Herțegovina
Vlahi
Munții din Bosnia și Herțegovina
Romanija (album), album din 2013 de Halid Bešlić

Alte proiecte

Puteți găsi mai multe informații despre Romanija prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate

Wikimedia Commons conține imagini despre Romanija

[1] I Neolatini delle Alpi Dinariche

[2] Marko Vego. "Iz-istorije-srednjovjekovne-Bosne-i-Hercegovine"

[3] Video di una cantante valacca cantando una tipica canzone delle montagne della Romanija

[4] Local institutions and organizations in Sarajevo-Romanija region

[5] „"Oblast Romanija" nel 1991-1992 (numero 6)”. Arhivat din original la 5 februarie 2012. Accesat în 21 aprilie 2020.

[6] Romanija-Birac

[7] Marian Wenzel, Bosnian and Herzegovinian Tombstobes-Who Made Them and Why?" Sudost-Forschungen 21(1962): 102-143

[8] John V. A. Fine,, The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1994, p.19

[9] Lovrenovic, Dubravko (2013). Stecci: Bosansko i humsko mramorje srednjeg vijeka [Stecci: Bosnian and Hum marbles from Middle Age] (in Croatian). Ljevak. ISBN 9789533035468. pages 52, 72, 176, 307.

[10] Cebotarev, Andrej (1996). "Review of Stecci and Vlachs: Stecci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia". Povijesni prilozi [Historical Contributions] (in Croatian). Zagreb: Croatian Institute of History. 14 (14) page 322

[11] Miloševic, Ante (1991). Stecci i Vlasi: Stecci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeca u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stecci and Vlachs: Stecci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia] (in Croatian). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture. p. 8

[12] Kurtovic, Esad (2013). "Vlasi i stecci" [Vlachs and stecci]. Radovi (in Bosnian). Sarajevo: Filozofski fakultet.

[13] Kurtovic, Esad (2015). "Vlasi Drobnjaci i stecci (Crtica o Nikoli Raškovicu i njegovim nasljednicima)" [Drobnjaci Vlachs and stecci (A remark about Nikola Raškovic and his heiress)]. Godišnjak (in Bosnian). Sarajevo: ANUBiH (44): 303–316.

[14] Benac, Alojz (1967). Stecci. Mala istoria umetnosti Jugoslavija (Serbian), Paperback

[15] Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, p. 15.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]