Rudolf Kjellen
Date personale
Nume la naștereJohan Rudolf Kjellén Modificați la Wikidata
Născut[3][2][1] Modificați la Wikidata
Q10700467⁠(d), Skaraborg⁠(d), Suedia[3][2][4][1] Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[2][5][1][6][7] Modificați la Wikidata
Uppsala Cathedral Assembly⁠(d), Uppsala län, Suedia[7][2][1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatUppsala gamla kyrkogård[*][[Uppsala gamla kyrkogård (cemetery in Uppsala län, Sweden)|​]] ()[8] Modificați la Wikidata
CopiiRuth Kjellén-Björkquist[*][[Ruth Kjellén-Björkquist (scriitoare suedeză)|​]][2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitolog[*]
cadru didactic universitar[*]
politician
geograf Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStockholm Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză[9][10] Modificați la Wikidata
Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Precedat deGunnar Rexius[*][[Gunnar Rexius |​]]
Succedat deGeorg Andrén[*][[Georg Andrén (politician suedez)|​]]
förstakammarledamot Modificați la Wikidata
În funcție
 – [2]
CircumscripțiaKalmar läns södra valkrets[*][[Kalmar läns södra valkrets |​]]
andrakammarledamot Modificați la Wikidata
În funcție
 – [2]
CircumscripțiaGöteborgs kommuns valkrets[*][[Göteborgs kommuns valkrets (Swedish electoral district)|​]]

Partid politicN[*] ()
Det förenade högerpartiet[*][[Det förenade högerpartiet |​]] ()
Q111104528[*] () Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Uppsala (profesor universitar[*])[2][1]

Johan Rudolf Kjellén (Suedez: [ɕɛlleːn], n. , Q10700467⁠(d), Skaraborg⁠(d), Suedia – d. , Uppsala Cathedral Assembly⁠(d), Uppsala län, Suedia) a fost un politolog și un politician suedez, recunoscut pentru inventarea unor termeni precum „biopolitică[11] și „geopolitică”. Opera sa a fost influențată de Friedrich Ratzel. Împreună cu Alexander von Humboldt, Carl Ritter și Ratzel, Kjellén a pus bazele geopoliticii germane, care ulterior a fost susținută, în mod proeminent de generalul Karl Haushofer. Kjellén a absolvit gimnaziul din Skara în 1880 și a fost înscris la Universitatea Uppsala în același an. A obținut doctoratul în filosofie în Uppsala în anul 1891 și a fost docent acolo între anii 1890 și 1893. De asemenea, a predat la Universitatea din Göteborg din 1891 și a fost profesor de științe politice și statistică din 1901 până când a primit prestigioasa profesiune Skyttean a Elocvenței și a Guvernului în Uppsala în 1916. Fiind un politician conservator, a fost membru al Camerei secundare a Parlamentului Suediei între anii 1905-1908 și al Camerei primare din 1911 până în 1917.

Kjellén a fost elevul lui Ratzel și a elaborat în continuare teoria organică a statului, inventând termenul "geopolitică" în acest proces. Elementele de bază ale ideilor sale au fost prezentate în anul 1900 în cartea "Introducere în geografia suedeză", pe baza prelegerilor sale de la Universitatea din Göteborg. Lucrarea sa, "Statul ca formă vie", publicată în 1916, este în general considerată ca fiind cea mai importantă carte despre geopolitică. Aceasta descrie cinci concepte-cheie, care ar forma geopolitica germană:

  1. Reich-ul a fost un concept teritorial alcătuit din Raum (Lebensraum) și forma militară strategică;
  2. Volk era o concepție rasistă a statului;
  3. Haushalt a fost un apel pentru autarhie bazată pe teren, formulat ca reacție la vicisitudinile piețelor internaționale;
  4. Gesellschaft era aspectul social al organizării și recursului cultural al unei națiuni, Kjellén antropomorfizând relațiile interstatale mai mult decât Ratzel; și,
  5. Regierung era forma de guvernare a cărei birocrație și armată au contribuit la pacificarea și coordonarea oamenilor.

Kjellén a contestat singura caracterizare juridică a statelor și a susținut că statul și societatea nu sunt opuse, ci o sinteză a celor două elemente. Statul are o responsabilitate pentru lege și ordine, dar și pentru bunăstarea socială/progresul și bunăstarea economică / progresul. Autarhia, pentru Kjellén, a fost o soluție la o problemă politică, nu o politică economică în sine. Dependența de import, ar însemna, că o țară nu ar fi niciodată independentă. Cele trei caracteristici ale unui stat, după Kjellén, erau Topopolitica, Fisiopolitica și Morfopolitica. Primele două corespund lui Lage și Raum, care, respectiv, reprezintă poziția și teritoriul, în timp ce Morfopolitica este legată de forma și structura unui stat.

Influență

modificare

Generalul Karl Haushofer, care a adoptat multe dintre ideile lui Kjellén, nu a fost interesat de politica economică, dar a susținut de asemenea autarhia; o națiune ce e mereu în luptă ar cere autonomie. Adolf Hitler a adoptat politici în conformitate cu cele cinci concepte-cheie ale lui Kjellén, chiar dacă scrierea lui a fost sau nu transmisă direct lui Hitler. Nazismul ar echivala conceptul lui Kjellén de integrare a statului în fiecare aspect al vieții, în special în ceea ce privește asigurarea bunăstării sociale și economice. Naziștii ar viza, de asemenea, aceleași teritorii pe care Kjellén le-a subliniat și le-a urmat dominației economice în toate fostele state austro-ungare și în Balcani, monopolizând producția lor până la punctul în care puteau dicta producția țărilor și aruncau mărfurile industriale germane pe piețele lor. De asemenea, Kjellén (dar după Maurice Barrès și numeroasele partide "socialiste naționale", cum ar fi Partidul Național Social Ceh) a fost un utilizator timpuriu al termenului "socialism național" în 1910. Terminologia sa a luat forma în statul suveran postbelic suedez, Folkhemmet, un termen pe care l-a inventat, care a fost inspirat în mare parte de reforma social-conservatoare a Germaniei lui Otto von Bismarck.

  1. ^ a b c d e f J Rudolf Kjellén (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  2. ^ a b c d e f g h Kjellén i Göteborg senare Uppsala, J Rudolf, Tvåkammar-riksdagen 1867–1970[*][[Tvåkammar-riksdagen 1867–1970 (book)|​]], p. 106 
  3. ^ a b Torsö kyrkoarkiv, Födelse- och dopböcker, SE/GLA/13567/C/4 (1829-1866), bildid: C0052941_00129 (în suedeză), födelse- och dopbok[*][[födelse- och dopbok |​]], p. 24,(juni),13,,19,1,,Johan Rudolf, Kyrkoherde And. Kjellén//Hulda ? Hultberg, Prestg. 30, accesat în  
  4. ^ Johan Rudolf, f. 1864 i Torsö Skaraborgs län, Student, Folkräkningar (Sveriges befolkning) 1880, accesat în  
  5. ^ Rudolf Kjellen, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ Rudolf Kjellen, Gran Enciclopèdia Catalana 
  7. ^ a b Uppsala domkyrkoförsamlings kyrkoarkiv, Död- och begravningsböcker, SE/ULA/11632/F/13 (1918-1926), bildid: 00150930_00243 (în suedeză), church death record[*][[church death record (church book documenting records of death and burial)|​]], p. 240, accesat în  
  8. ^ Kjellen, Johan Rudolf (în suedeză), Svenskagravar.se[*][[Svenskagravar.se (Swedish website about graves in Sweden)|​]], accesat în  
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ Markus Gunneflo (). „Rudolf Kjellén: Biopolitica nordică înainte de statul asigurărilor sociale” (PDF) (în engleză). Retfærd, Sweden. [nefuncțională]