Sabriye Erecepova
| Sabriye Erecepova | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Bahcisarai, gubernia Taurida, Imperiul Rus |
| Decedată | (65 de ani) Republica Sovietică Socialistă Uzbecă, URSS |
| Înmormântată | Tașkent |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Premii | O‘zbekiston SSRda xizmat ko‘rsatgan artist[*] Zaslujennîi artist Krîmskoi ASSR[*] |
Modifică date / text  | |
Sabriye Erecepova (n. , Bahcisarai, gubernia Taurida, Imperiul Rus – d. , Republica Sovietică Socialistă Uzbecă, URSS) a fost o cântăreață sovietică de naționalitate tătară crimeeană.
Biografie
modificareS-a născut la 12 iulie 1912 la Bahcisarai în familia pedagogului Kerim Cemilev[1] și a lui Saide (d. 1924), cea din urmă fiind sora poetului Cemil Kermençikli. A avut trei frați.[2] A absolvit Școala-model tătară crimeeană de nouă clase nr. 13 din Simferopol.[3] A studiat canto în clasa Varvarei Hanbekova.[4][5] A urcat pentru prima dată pe scenă în 1928, la vârsta de 16 ani, când a cântat în cor la un concert aniversar al actriței Sara Baikina(d).[1] După absolvirea studiilor, a predat la o școală de șapte clase din satul Tav-Bodrak.[5]
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înainte de ocuparea Crimeei în noiembrie 1941, a jucat în spectacole pe front și în spitale, ca parte a echipei de propagandă a Teatrului de Dramaturgie Tătar Crimeean(d). În anii de ocupație era solistă la radioul crimeean și a jucat în același Teatru de Dramaturgie redeschis de autoritățile germane în Simferopol.[6] În 1943, trupa de teatru a fost evacuată în România.[7] În 1944, după repatriere, a fost deportată în Asia Centrală, unde la 15 septembrie 1950 a fost condamnată la 25 de ani de muncă silnică pentru aflarea pe teritoriul unei țări inamice în timpul războiului.[5] La 12 martie 1956, cauza a fost revizuită și ea a fost eliberată.[5] După reabilitare, a lucrat în Uzbekistan ca solistă a ansamblului național de cântec și dans tătar crimeean „Qaytarma(d)” („Haitarma”), fiind decorată în 1964 cu titlul onorific de Artist Emerit al RSS Uzbece.[8]
A fost mentora lui Üriye Kermençikli,[9] care îi era rudă.[10] A scris o carte de memorii.
Note
modificare- ^ a b Абдульвапов, Н.; Бекиров, С. (). „Дворец Труда, в котором в 1930–1936 гг. располагался Крымский областной радиокомитет”. În гл. ред. Р. С. Хакимов. Свод памятников истории, архитектуры и культуры крымских татар (în rusă). III. г. Симферополь. Белгород: КОНСТАНТА. p. 271. ISBN 978-5-906952-68-4.
- ^ Куршутов, Т. Н. (). „Художественные особенности воспоминаний Сабрие Эреджеповой”. Вопросы крымскотатарской филологии, истории и культуры (11): p. 80-81.
- ^ Абдульвапов, Н.; Абибуллаева, Д. (). „Симферопольская татарская учительская школа. Женское педучилище (Дарульмуаллимат) им. И. Гаспринского. Татарский фельдшерско-акушерский техникум. Девятилетняя образцово-показательная крымскотатарская школа (№ 13)”. În гл. ред. Р. С. Хакимов. Свод памятников истории, архитектуры и культуры крымских татар (în rusă). III. г. Симферополь. Белгород: КОНСТАНТА. p. 134. ISBN 978-5-906952-68-4.
- ^ Куртсеїтов, А. „Ереджепова Сабріє”. Енциклопедія сучасної України : [укр.] : у 30 т. Київ: НАН України, Наукове товариство ім. Шевченка, Институт энциклопедических исследований НАН Украины.
- ^ a b c d Эмирусеинова, Земине (). „Сабрие Эреджепова”. medeniye.org. Alem-i Medeniye. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Абдульвапов, Н.; Аирчинская, Р. (). „Крымский государственный татарский драматический театр. Крымский татарский театрально-музыкальный техникум”. În гл. ред. Р. С. Хакимов. Свод памятников истории, архитектуры и культуры крымских татар (în rusă). III. г. Симферополь. Белгород: КОНСТАНТА. p. 253-255. ISBN 978-5-906952-68-4.
- ^ Бекирова, Гульнара (). „Крымский соловей Сабрие Эреджепова”. Krym.Realii. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Указ Президиума Верховного Совета Узбекской ССР О присвоении почетного звания «Заслуженный артист Узбекской ССР»”. Правда Востока (266): p. 6. . Accesat în .
- ^ „Сабріє Ереджепова — легенда поза часом” (în ucraineană). . Accesat în .
- ^ „Uriye Kermençikli 70. yaş gününü kutladı - QHA - Kırım Haber Ajansı” (în turcă). Accesat în .
Bibliografie
modificare- Бекирова, М. «Йырларынъ юртунъда танъ киби атаджакъ…»// Янъы дюнья. — 2006. — июль 22. — С. 5.
- Efsaneviy yırcı edi // Qırımnıñ sadıq qızları / L. Halilova; L. Cemileva. — Agmescit : Ocag, 2004. — С. 147—155.
- Нагаев, С. Йыр санатымызны инкишаф эттирген, онынъ хазинесине къошулгъан бир джевер / С. Нагаев// Къырым. — 2006. — июль 22. — С. 4-5.
- Османов, А. Кърым — ана : Сабрие Эреджепованынъ догъгъанына 80 йыл олды/ А. Османов // «Йылдыз». — 1992. — № 3. — С. 198—204.
- Усеинова, Г. Не властно время над песней / Г. Усеинова // Голос Крыма. — 1997. — 18 июля. — С. 6.
- Эмирусеинова, З. Сабрие Эреджепова/ З. Эмирусеинова // Очерки истории и культуры крымских татар. — Симферополь : Крымучпедгиз, 2005. — С. 156—158.
Legături externe
modificare- „«Она пела не для всех, она пела для каждого»” [„A cântat nu pentru toți, a cântat pentru fiecare”]. Авдет („Avdet”) (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- „Вечер памяти заслуженной артистки Крыма и Узбекистана Сабрие Эреджеповой” [Serată în memoria artistei emerite a Crimeei și Uzbekistanului Sabriye Erecepova] (în rusă). . Accesat în .
- Profil la discogs.com