Sacrum

Sacrum, suprafața pelvină

Imaginea pelvisului unui bărbat (sacrum este în centru)
Detalii
LatinăOs sacrum
Parte dinposterior part of pelvis[*][[posterior part of pelvis |​]]
human vertebral column[*][[human vertebral column (spine of humans)|​]]  Modificați la Wikidata
Resurse externe
Gray'sp.106
TAA02.2.05.001
FMA16202
Terminologie anatomică

Sacrum în anatomia umană, este un os mare, triunghiular la baza coloanei vertebrale care se formează prin fuziunea vertebrelor sacrale S1–S5 între 18 și 30  de ani.[1]

Sacrum este situat la partea superioară, partea din spate a cavității pelviene, între cele două aripi ale pelvisului. Formează articulații cu alte patru oase. Cele două proiecții de pe laturile sacrumului sunt numite alae (aripi) și se articulează cu osul ilium la articulația sacroiliacă în formă de L articulația sacroiliacă. Partea superioară a sacrumului se conectează cu ultima vertebră lombară (L5), iar partea inferioară cu coccisul prin cornua sacrală și cocciseală.

Sacrum are trei suprafețe diferite, care sunt în forma pentru a se potrivi structurilor pelvine din jur. În general, este concavă (curbat pe ea însăși). Baza sacrumului, partea cea mai largă și cea mai înaltă, este înclinată înainte ca promontoriu sacru intern. Partea centrală este curbată dunspre exterior spre posterior, permițând o cameră mai mare pentru cavitatea pelviană.

La toate celelalte patrupede vertebrate, vertebrele pelvine trec printr-un proces de dezvoltare similar pentru a forma un sacrum la adult, chiar și în timp ce vertebrele cozii osoase (caudale) rămân netopite. Numărul vertebrelor sacrale variază ușor. De exemplu, vertebrele S1–S5 ale unui cal vor fuziona, S1–S3 ale unui câine va fuziona, iar patru vertebre pelvine ale unui șobolan vor fuziona între vertebrele lombare și caudale ale cozii sale.[2]

Dinozaurul Stegosaurus a avut un canal neural foarte extins în sacrum, caracterizat ca un „al doilea creier”.[3]

Istorie modificare

Sacrum a fost introdus ca termen tehnic în anatomie la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca o scurtare a numelui din latina târzie os sacru, el însăși o traducere din limba greacă a termenului găsit în scrierile lui Galen.[4][5][6][7][8][9] Înainte de adoptarea termenului sacrum, osul a fost numit și „holy bone” (os sfânt) în limba engleză,[10] paralel cu heiliges Bein sau Heiligenbein (alături de Kreuzbein[11]) și în olandeză heiligbeen.[10][12][13]

Originea termenului lui Galen este neclară. Se presupune că sacrum a fost parte a unui animal oferit în sacrificiu (deoarece sacrum este sediul organelor de reproducere).[14] Alții atribuie adjectivul ερṣν credinței antice că acest os specific ar fi indestructibil.[12] Deoarece adjectivul grecesc poate însemna și "puternic", s-a sugerat, de asemenea, că os sacrum este o traducere greșită a unui termen menit să însemne "osul puternic". Acest lucru este susținut de denumirea alternativă greacă μṣγας σπηνδλος de către greci, traducându-se în "vertebră mare", tradusă în latină ca vertebra magna. [4][15]

In greaca veche osul a fost cunoscut sub numele de κληνις (latinizat clonis); acest termen este comgnate la latină clunis "fese", sanscrită śróṣis „haunch” și lituaniană šlaunis „șold, coapsă”[16][17] Cuvântul latin se găsește în numele latin alternativ al sacrumului, ossa clunium, deoarece erau „oase ale feselor”.[10] Datorită faptului că os sacrum este larg și gros la capătul său superior,[12] sacrum este denumit alternativ os latum, „os larg”.[10][15]

Imagini suplimentare modificare

Referințe modificare

Acest articol conține text aflat în domeniul public, preluat din pagina 106 a ediției 20 a Gray's Anatomy (1918)

  1. ^ Kilincer, Cumhur; et al. (). „Sacrum anatomy”. Scientific spine. Trakya Üniversitesi Rektörlüğü, Yerleșkesi, 22030 Edirne, Turkey: Self. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Skeletal system” (PDF). Dept. of Biology. Gambier, Ohio: Kenyon College. Accesat în . 
  3. ^ Galton, P.M.; Upchurch, P. (). „Stegosauria”. În Weishampel, D.B.; Dodson, P.; Osmólska, H. The Dinosauria  (ed. 2nd). University of California Press. p. 361. ISBN 0-520-24209-2. 
  4. ^ a b Hyrtl, J. (). Onomatologia Anatomica. Wien: Wilhelm Braumüller. K.K. Hof- und Universitätsbuchhändler. Geschichte und Kritik der anatomischen Sprache der Gegenwart 
  5. ^ Liddell, H.G.; Scott, R. (). Jones, Sir Henry Stuart; McKenzie, Roderick, ed. A Greek-English Lexicon. Oxford: Clarendon Press. 
  6. ^ Anderson, D.M. (2000). Dorland’s illustrated medical dictionary (29th edition). Philadelphia/London/Toronto/Montreal/Sydney/Tokyo: W.B. Saunders Company.
  7. ^ His, W. (). Die anatomische Nomenclatur. Nomina Anatomica. Leipzig: Verlag Veit & Comp. Der von der Anatomischen Gesellschaft auf ihrer IX. Versammlung in Basel angenommenen Namen 
  8. ^ Federative Committee on Anatomical Terminology (FCAT) (). Terminologia Anatomica. Stuttgart: Thieme. 
  9. ^ Lewis, C.T.; Short, C. (). A Latin Dictionary. Oxford: Clarendon Press. founded on Andrews' edition of Freund's Latin dictionary 
  10. ^ a b c d Schreger, C.H.Th. (). Synonymia Anatomica. Fürth: im Bureau für Literatur. Synonymik der anatomischen Nomenclatur 
  11. ^ "cross bone", also of unclear origin. According to Grimm, Deutsches Wörterbuch ("Kreuz", meaning 8a”. ), Kreuz "cross" is used of the sacral area of the spine, but also of the spine as a whole, with usage examples from the 17th-century (Christian Weise, Isaacs Opferung, 1682, 3.11). Notabilia Venatoris by Hermann Friedrich von Göchhausen (1710) and Teutscher Jäger by Johann Friedrich von Flemming (1719, p. 94) also give kreuz as hunting terminology for a specific bone of the stag.
  12. ^ a b c Foster, F.D. (). An Illustrated Medical Dictionary. New York: D. Appleton and Company. Being a dictionary of the technical terms used by writers on medicine and the collateral sciences, in the Latin, English, French, and German languages. 
  13. ^ Everdingen, J.J.E. van, Eerenbeemt; A.M.M. van den (). Pinkhof Geneeskundig woordenboek (ed. 12de druk). Houten: Bohn Stafleu Van Loghum. 
  14. ^ „sacrum”. Online Etymology Dictionary. 
  15. ^ a b Hyrtl, J. (). Lehrbuch der Anatomie des Menschen. Mit Rücksicht auf physiologische Begründung und praktische Anwendung (ed. Dreizehnte Auflage). Wien: Wilhelm Braumüller K.K. Hof- und Universitätsbuchhändler. 
  16. ^ used by Antimachus; vezi Liddell, Henry George; Scott, Robert. „klo-nis”. A Greek-English Lexicon. 
  17. ^ Kraus, L.A. (). Kritisch-etymologisches medicinisches Lexikon (ed. Dritte Auflage). Göttingen: Verlag der Deuerlich- und Dieterichschen Buchhandlung. 

Legături externe modificare

  Materiale media legate de Sacrum la Wikimedia Commons