Salvator Cupcea

Date personale
Salvator Cupcea

Născut	8 august 1908 Carei, Austro-Ungaria
Decedat	1958 (49 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	psihiatru psiholog diplomat antropolog
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea Babeș-Bolyai
Organizație	Universitatea Babeș-Bolyai
Partid politic	Partidul Comunist Român
Modifică date / text

Salvator P. Cupcea (cunoscut drept Salvador Cupcea, n. 8 august 1908, Carei, Austro-Ungaria – d. 1958) a fost un psiholog român, medic și om politic. S-a afirmat ca pionier al psihologiei românești și ca psihanalist, studiind în special marginali sociali. Mai târziu, a avut preocupări de igienă socială și eugenie, antropologie și criminologie.

Este unul dintre întemeietorii Universității de Medicină din Cluj și a Institutului de Psihiatrie din același oraș.

Biografie modificare

Originile și familia modificare

Născut la 8 august 1908, în Carei, Salvator Cupcea a fost unul dintre fiii lui Petru Cupcea, preot din Carei, și al Augustei Cupcea, născută Pteancu, fiica vestitului dascăl român, George Pteancu.^[1]

Familia lui făcea parte dintr-o importantă comunitate greco-catolică română din regiunea Crișana. Tatăl său, Petru Cupcea (1875 – 1940), a fost preot, mai târziu protopop de Supur și arhidiacon onorific, dar a fost activ și în Partidul Național Român începând din 1909. Deși etnici români, strămoșii săi paterni și materni, Cupcea și Rednic, au fost primiți în nobilimea maghiară în Partium, urmărind titlurile lor aristocratice la 1349 și 1609.^[2]

Casa natală este situată pe strada Doina, lângă Biserica “Sfinții Mihail și Gavril”.^[3]

Începutul carierei modificare

A absolvit cursurile liceului „Vasile Lucaciu” din Carei în 1925. Se înscrie apoi la Facultatea de Filozofie și Litere a Universității Daciei Superioare din Cluj, pe care o absolvă în anul 1929.^[4]

La sfârșitul anilor '30 și începutul anilor '40, Cupcea a fost atras în politica fascistă. După cum a menționat autorul Nicolae Balotă, care a fost, de asemenea, un angajat al Institutului de Psihologie, el a colaborat discret (și, ceea ce este important, prudent) cu Garda de Fier.^[5] Între timp, tatăl lui Cupcea era un lider al Partidului Național-Țărănesc din județul Sălaj și o figură importantă în cercurile democratice locale, în special activ în efortul de propagandă împotriva iredentismului maghiar.^[6]

Activitate modificare

Salvator Cupcea este încadrat în calitate de cercetător la Institutul de Igienă din Cluj, care funcționa ca filială a Bucureștiului, ocupând ulterior, în 1943, un post de lector la Facultatea de Medicină a Universității „Regele Ferdinand I”. A urcat toate treptele profesionale din cariera didactică ajungând profesor universitar, în 1948.

Din 1950 a lucrat de asemenea în cadrul unui colectiv de cercetare care a funcționat pe lângă Filiala din Cluj a Academiei Române. A ocupat mai multe funcții cu caracter profesional: președinte al Societății Științelor Medicale, filiala Cluj (din 1951), decan al Facultății de Igienă (pe care a organizat-o), director al clinicilor universitare, șeful Catedrei de Igienă a IMF Cluj.

În august 1944, lovitura de stat a Regelui Mihai a aliniat România cu Aliații, ducând și la o ocupație sovietică. Abandonând fascismul, Cupcea și Roșca au căutat o apropiere de PCdR, pretinzându-se drept comuniști hotărâți.^[7] ASTRA a publicat Introducerea lui Cupcea la Biologia teoretică și aplicată în U.R.S.S. („Biologie teoretică și aplicată în URSS”), care a fost o condamnare a rasismului științific și a darwinismului social, precum și o apărare tentativă a eugeniei non-rasiale. Articolul anunța că era eugeniei ca disciplină separată se apropie de sfârșit, deoarece eugenia a infuzat valorile de lucru ale biologilor sovietici, în special celor de la Institutul de Cercetare Medico-Biologică Maxim Gorki.^[8] Într-unul din tracturile sale eugenice din acel an, el a vehiculat ideea că genele „nu produc caracteristici în sine, ci mai degrabă oferă anumite linii directoare evolutive”, ceea ce sugera cititorilor săi că pedagogia a avut un rol major în cultivarea calităților înnăscute.^[9]

Între 1945-1947 a fost secretar general în Ministerul Sănătății, de unde și-a dat demisia revenind la Cluj. Din 1949 și până la moarte a fost director al Filialei Cluj a Institutului de Igienă și Sănătate Publică.^[10]

^ 106 ani de la nașterea renumitului medic Salvator Cupcea,fiu al Careiului, detalii din viața lui Salvator Cupcea.
^ Câmpean (2010), pp. 144–148
^ Medicul Salvator Cupcea va fi sărbătorit la Carei
^ 106 ani de la nașterea renumitului medic Salvator Cupcea,fiu al Careiului, despre educație.
^ ro Nicolae Balotă, "În laboratorul minotaurului ideologic (II). Fragment din Abisul luminat – Cartea a doua" Arhivat în 15 martie 2018, la Wayback Machine., in Apostrof, Nr. 11/2010
^ Câmpean (2010), p. 147; ro Marin Pop, "Alegerile comunale și județene din anul 1930 în județul Salaj și o radiografie a orașului Zalău în anii 30", in Caiete Silvane, March 2010; "Corespondență și scrieri inedite sub lupa Securității. Corneliu Coposu către profesorul Ion Ivănescu", in Caiete Silvane, October 2010
^ „Revista Apostrof”. web.archive.org. 15 martie 2018. Arhivat din original la 15 martie 2018. Accesat în 18 august 2023.
^ Turda, Marius; Gillette, Aaron (2016), Latin eugenics in comparative perspective, Bloomsbury, ISBN 978-1-4725-3140-7, accesat în 18 august 2023
^ Bucur, Maria (2002), Eugenics and modernization in interwar Romania, Pitt series in Russian and East european studies, University of Pittsburgh Press, ISBN 978-0-8229-4172-9, accesat în 18 august 2023
^ 106 ani de la nașterea renumitului medic Salvator Cupcea, fiu al Careiului, despre activitate.

Bibliografie modificare

"Chemări la catedre universitare", in Monitorul Oficial, 8 octombrie 1946, pp. 10868–10874
Maria Bucur, Eugenics and Modernization in Interwar Romania. University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002, ISBN: 0-8229-4172-4
Lucian T. Butaru, Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit din România, până la Al Doilea Război Mondial. EFES, Cluj-Napoca, 2010, ISBN: 978-606-526-051-1
Viorel Câmpean,
- Oameni și locuri din Sătmar, Vol. I. Citadela, Satu Mare, 2008, ISBN: 978-973-88823-0-0
- Oameni și locuri din Sătmar, Vol. II. Citadela, Satu Mare, 2010, ISBN: 978-606-8197-05-0
Nicolae Jurcău, Mariana Roșca, "Școala clujeană de psihologie — nava amiral a psihologiei din România", in Romanian Journal of School Psychology, Vol. 1, 2008, pp. 87–103
Gheorghe Vornica, "Studii eugenice", in Transilvania, Nr. 2–3/1942, pp. 221–224

[1] 106 ani de la nașterea renumitului medic Salvator Cupcea,fiu al Careiului, detalii din viața lui Salvator Cupcea.

[2] Câmpean (2010), pp. 144–148

[3] Medicul Salvator Cupcea va fi sărbătorit la Carei

[4] 106 ani de la nașterea renumitului medic Salvator Cupcea,fiu al Careiului, despre educație.

[nbminotaur-5] ro Nicolae Balotă, "În laboratorul minotaurului ideologic (II). Fragment din Abisul luminat – Cartea a doua" Arhivat în 15 martie 2018, la Wayback Machine., in Apostrof, Nr. 11/2010

[6] Câmpean (2010), p. 147; ro Marin Pop, "Alegerile comunale și județene din anul 1930 în județul Salaj și o radiografie a orașului Zalău în anii 30", in Caiete Silvane, March 2010; "Corespondență și scrieri inedite sub lupa Securității. Corneliu Coposu către profesorul Ion Ivănescu", in Caiete Silvane, October 2010

[7] „Revista Apostrof”. web.archive.org. 15 martie 2018. Arhivat din original la 15 martie 2018. Accesat în 18 august 2023.

[8] Turda, Marius; Gillette, Aaron (2016), Latin eugenics in comparative perspective, Bloomsbury, ISBN 978-1-4725-3140-7, accesat în 18 august 2023

[9] Bucur, Maria (2002), Eugenics and modernization in interwar Romania, Pitt series in Russian and East european studies, University of Pittsburgh Press, ISBN 978-0-8229-4172-9, accesat în 18 august 2023

[10] 106 ani de la nașterea renumitului medic Salvator Cupcea, fiu al Careiului, despre activitate.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]