Sancho al III-lea al Navarei

Sancho al III-lea al Navarei
Date personale
Născut985 d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani) Modificați la Wikidata
La Bureba⁠(d), Castilia și León, Spania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMonasterio de San Salvador de Oña[*][[Monasterio de San Salvador de Oña (monastery)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiGarcia Sancez al II-lea de Pamplona[1]
Jimena Fernández[*][[Jimena Fernández (Queen consort of Pamplona)|​]][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriUrraca Garcés[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMayor of Castile[*][[Mayor of Castile (Queen of Navarre)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiRamiro I al Aragonului
Ferdinand I al Leonului și Castiliei
Garcia Sancez al III-lea al Navarei[1]
Gonzalo de Sobrabe și Ribagorza[*][1]
Jimena Sánchez de Navarra[*]
Mayor Sánchez of Navarra[*][[Mayor Sánchez of Navarra |​]] Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba bască
limba spaniolă Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriconde de Sobrarbe[*][[conde de Sobrarbe |​]]
conde de Castilla
King of Najera[*][[King of Najera |​]] ()
Familie nobiliarăDinastia Jimenez
Count(ess) of Aragon Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorGarcia Sancez al II-lea de Pamplona
SuccesorRamiro I al Aragonului
Rege al Pamplonei[*] Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorGarcia Sancez al II-lea de Pamplona
SuccesorGarcia Sancez al III-lea al Navarei
Conte de Ribagorza[*] Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorWilliam Isarn[*]
SuccesorGonzalo de Sobrabe și Ribagorza[*]
conde de Sobrarbe[*][[conde de Sobrarbe |​]] Modificați la Wikidata

Sancho al III-lea Garcés (n. 985 d.Hr. – d. , La Bureba⁠(d), Castilia și León, Spania), numit și cel Mare, a succedat ca minor în Regatul Navarei în 1004 și, prin manevre politice și de cucerire, puterea sa a crescut până la moartea sa în 1035, atunci când ajunsese să controleze majoritatea creștinilor din Iberia. După ce a mers mai departe decât oricare dintre predecesorii săi în regatele divizate ale Iberiei, munca de o viață a fost anulată atunci când a împărțit domeniile sale cu puțin timp înainte de moartea sa, pentru a furniza un domeniu fiecăruia dintre fii săi. Regatul Navarrei a existat timp de aproape șase secole după moartea lui, dar nu a fost niciodată la fel de puternic din nou.

În 1016 Sancho a fixat granița dintre Navara și Castilia, după ce a stabilit căsătoria fiicei lui Dancho Carcia al Castliei cu Muña Mayor Sánchez (Muniadona). În 1017 el a devenit protectorul Castiliei pentru tânărul Garcia Sancez. Cu toate acestea, relațiile dintre cele trei entități creștine din León, Castilia, și Navarra s-au înrăutățit după asasinarea contelui García în 1027.

Sancho a stabilit relații cu Ducatul de Gasconia, probabil de natură suzeran-vasal, el fiind suzeranul. Ca urmare a relației sale cu Mănăstirea Cluny, el a îmbunătățit drumul de la Gasconia la León. Acest drum avea să înceapă să aducă trafic mare până în Iberia în timp ce pelerinii se înghesuiau în Santiago de Compostela.

După succesiunea lui Bermudo al III-lea de Leon, Sanco a negociat căsătoria fiului său Ferdinand de Castilia cu Sancha, fosta logodnica a lui García Sánchez și sora lui Bermudo, împreună cu dotă care includea terenurile disputate ale Leonului. Sancho a fost imediat angajat într-un război pe scară largă cu León și a combinat armatele castiliene cu cele navareze care au invadat rapid o mare parte din împărăția lui Bermundo, ocupând Astorga. Până în martie 1033, el a fost rege de la Zamora la frontierele din Barcelona. Înainte de moartea sa, în 1035, Sanco a împărțit averea între fiii lui. Cel mare, Garcia, a moștenit regatul inclusiv țara Bascilor, precum și suzeranitatea asupra regatelor fraților săi. Gonzalo guverna Sobrarbe și Ribagorza. Lui Ferdinand i s-a dat Castilia și Ramiro, cel mai tânăr fiul însă nelegitim, i s-a oferit Aragonul.

  1. ^ a b c d The Peerage 

Referințe

modificare
  • Collins, Roger. The Basques. Blackwell Publishing: London, 1990
  • Higounet, Charles. Bordeaux pendant le haut moyen age. Bordeaux, 1963.
  • Menéndez Pidal, Ramón. La España del Cid. 1929.
  • Ubieto Arteta, Antonio. "Estudios en torno a la división del Reino por Sancho el Mayor de Navarra", Príncipe de Viana, vol. 21, pp. 5–56, 163–236.