Satirism
Satirismul (denumit și satiriazis, aidomanie sau donjuanism[1]) este o tendință anormală a bărbaților spre satisfacerea excesivă a trebuințelor sexuale, ce sunt hipertrofiate și întreținute mult peste limita necesarului de echilibru fiziologic și psihic[2], denumită și hipersexualitate copulativă[3].
_02.jpg)
Spre deosebire de priapism, care se datorește unor defecțiuni organice, abuzul sexual presupus de satirism este de origine psihogenă.[2]
Cauzele satirismului sunt variate, principalele fiind supracompensarea unor complexe de inferioritate, fuga de angoasă și frustrare, obsesiile sexuale, educația defectuoasă care cultiva o orientare „performanțială" asupra vieții sexuale etc.[2]
Principalele caracteristici de personalitate al unui astfel de individ sunt următoarele:[1]
- suferă accese puternice de excitație sexuală;
- este obsedat sexual;
- nu își dorește relații stabile;
- este ușor excitabil.
Denumirea de "satirism" provine de la un comportament ca de satir. În mitologia greacă, satirul era o divinitate rustică reprezentată printr-o ființă cu un corp omenesc acoperit cu păr, cu coarne și cu picioare de țap sau de cal, care personifica instinctele brutale.
În clasificarea internațională a maladiilor (ICD-10) se întâlnește diagnosticul de "Activitate sexuală excesivă", cu codul F52.7 (în care capitolul F52 se referă la "Disfuncție sexuală, neprovocată de o tulburare sau boală organică"[4]).
Hipersexualitatea la femei poartă denumirea de nimfomanie.
Note modificare
- ^ a b Satiriazis
- ^ a b c „Dicționar de psihologie > S : SATIRISM”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ 10 afecțiuni sexuale neobișnuite: Satiriazis[nefuncțională]
- ^ Lista categoriilor cu trei caractere