Scai vânăt

specie de plante

Scai vânăt (lat. Eryngium planum[1]) este o plantă erbacee din familia Apiaceae, cunoscută sub mai multe denumiri : buruiană de cârtițe, mărăcine, scai albastru, spin vânăt, buruiana zmeului, spin de mucedă, spinul vântului.[2]

Scai vânăt
Eryngium planum
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Nume binomial
Eryngium planum
L, 1753

Descriere

modificare

Scaiul vânăt este o plantă erbacee, perenă, înaltă de 50–60 cm, cu flori violacee dispuse în capitule ovale; răspândită în toate în flora spontană din întreaga țară (în fânețe, pășuni, locuri nisipoase, în locuri necultivate, la marginea, drumurilor și a căilor ferate). Înflorește în lunile iulie și august.[3]

În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene ale plantei, în perioada înfloririi, prin tăierea de la bază în vederea obținerii unui produs cu frunze bazale.

Componenți principali

modificare

Saponozoide, printre care saniculasaponozida B, care prin hidroliză pune în libertate glucoză și saniculagenol A, eringiumgenol A, B, C, D, barringtogenol C și ringinol A.[2]

Proprietăți

modificare
- fluidifiant al secrețiilor bronșice
- expectorant și antiseptic bronșic
- diuretic

Indicații

modificare

Intern în bronșite și tuse convulsivă.

Extern în combaterea artritei și a dermatofitozei (infecții ale pielii capului, la copii).[2]

  1. ^ PLANTE MEDICINALE
  2. ^ a b c Terapia naturistă pag. 220-221, Ecaterina D. Răducanu D, Ed Științifică, București 1992
  3. ^ selene.ro - scaiul vănăt