Schizofrenie dezorganizată


Schizofrenia dezorganizată este un subtip al schizofreniei, deși nu este recunoscută în ultima versiune a DSM, însă este enumerată în a 10-a revizie a Clasificării Internaționale a Bolilor și Problemelor de Sănătate Înrudite sau ICD-10, unde este numită schizofrenie hebefrenică.[1]

Se crede că schizofrenia dezorganizată este o expresie extremă a sindromului de dezorganizare despre care s-a emis ipoteza că este un aspect al unui model de trei factori ai simptomelor schizofreniei,[2] ceilalți factori fiind distorisiunea realității (implicând deliruri și halucinații) și sărăcia psihomotorie (lipsa vorbirii, lipsa de mișcări spontane și variate aspecte ale tocirii emoției).

Prezentare modificare

Condiția este de asemenea cunoscută ca hebefrenie, numită după termenul grec „adolescență” – ἥβη (hḗbē) – și posibil zeița greacă antică a tinereții, Hebe, fiica Herei.[3] Termenul face aluzie la apariția aparent mai proeminentă a tulburării la persoanele aflate în perioada pubertății.[4]

Caracteristicile proeminente ale aceste forme sunt comportamentul și vorbirea dezorganizată, inclusiv asociații slăbite și schizofazie („salată de cuvinte”), și afect plat sau inadecvat. În plus, psihiatrii trebuie să excludă orice semn posibil de schizofrenie catatonică.

Cele mai proeminente trăsături ale schizofreniei dezorganizate nu sunt delirurile și halucinațiile, ca în schizofrenia paranoidă,[5][6] deși halucinații și deliruri fragmentare (neorganizate și adesea ipohondrice) pot fi prezente. O persoană cu schizofrenie dezorganizată poate de asemenea să experimenteze dezorganizare comportamentală, care îi poate deteriora abilitatea de a executa activități zilnice precum facerea de duș sau alimentația.[7]

Reacțiile emoționale ale unor asemenea oameni adesea par ciudate sau inadecvate. Reacțiile faciale inadecvate pot fi obișnuite, iar comportamentul este uneori descris ca fiind „prostesc”, un exemplu fiind râsul inadecvat. Uneori, există o lipsă completă a emoției, inclusiv anhedonie (lipsa plăcerii), și avoliție (lipsa motivației). Unele dintre aceste trăsături sunt de asemenea prezente în alte tipuri de schizofrenie, dar sunt mai proeminente în schizofrenia dezorganizată.

Referințe modificare

  1. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite ICD10Blue
  2. ^ Liddle PF (august 1987). „The symptoms of chronic schizophrenia. A re-examination of the positive-negative dichotomy”. Br J Psychiatry. 151 (2): 145–51. doi:10.1192/bjp.151.2.145. PMID 3690102. 
  3. ^ Athanasiadis, Loukas (decembrie 1997). „Greek mythology and medical and psychiatric terminology” (PDF). The Psychiatrist. 21 (12): 781–782. doi:10.1192/pb.21.12.781. 
  4. ^ "The very great majority of cases [of dementia præcox] begin in the second or third decade; 57 per cent, of the cases made use of in the clinical description began before the twenty-fifth year. This great predisposition of youth led Hecker to the name hebephrenia, "insanity of youth," for the group delimited by him; Clouston also, who spoke of an " adolescent insanity," had evidently before everything dementia praecox in view. ... Hecker was even inclined to regard the issue of his hebephrenia just as an arrest of the whole psychic life on the developmental stage of the years of puberty. In fact, we find in silly dementia at least many features which are well known to us from the years of healthy development. Among these there is the tendency to unsuitable reading, the naive occupation of the mind with the "highest problems," the crude "readiness" of judgment, the pleasure in catch words and sounding phrases, also sudden changes of mood, depression and unrestrained merriment, occasional irritability and impulsiveness of action. Further the desultoriness of the train of thought, the half-swaggering, boastful, half-embarrassed, shy behaviour, the foolish laughing, the unsuitable jokes, the affected speech, the sought-out coarseness and the violent witticisms are phenomena which in healthy individuals, as in the patients, indicate that slight inward excitement which usually accompanies the changes of sexual development." From Kraepelin, Emil Dementia praecox and paraphrenia, Chapter IX "Frequency and Causes", Chicago Medical Book. Co., (Text), 1919
  5. ^ „How Schizophrenia is diagnosed”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Hebephrenic Schizophrenia Diagnostic Criteria
  7. ^ American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (4th edition). Washington, DC. code 295.10 pp314