Secans del Segrià i Utxesa

arie protejată din Spania
Secans del Segrià i Utxesa
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Spania
Coordonate41°26′38″N 0°27′55″E ({{PAGENAME}}) / 41.4439°N 0.4653°E
Cod Natura 2000ES0000480  Modificați la Wikidata

Secans del Segrià i Utxesa este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Spania întinsă pe o suprafață de 7.710,36 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Secans del Segrià i Utxesa este situat la coordonatele 41°26′38″N 0°27′55″E / 41.4439°N 0.4653°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Secans del Segrià i Utxesa a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în septembrie 2006[1] pentru a proteja 69 de specii de animale.[2][3]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 10 habitate naturale: Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea), Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia), Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi), Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi), Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae, Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • păsări (67): uliu porumbar (Accipiter gentilis gentilis), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), egretă mare (Ardea alba), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), rață roșie (Aythya nyroca), buha (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecarul comun (Buteo buteo), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), Caprimulgus ruficollis, prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), porumbel de scorbură (Columba oenas), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), egretă mică (Egretta garzetta), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), lișiță (Fulica atra), ciocârlan (Galerida cristata), Galerida theklae, becațină comună (Gallinago gallinago), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntortură (Jynx torquilla), Lanius meridionalis, Larus michahellis, pescăruș râzător (Larus ridibundus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar mediteranean (Oenanthe hispanica), Oenanthe leucura, Phalacrocorax carbo sinensis, corcodel mare (Podiceps cristatus), Pterocles orientalis, Pyrrhocorax pyrrhocorax, cristei de baltă (Rallus aquaticus), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), Spatula clypeata, turturică (Streptopelia turtur), silvie roșcată (Sylvia cantillans), Sylvia conspicillata, silvie de tufiș (Sylvia undata), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), spârcaci (Tetrax tetrax), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), pupăză (Upupa epops), nagâț (Vanellus vanellus)
  • mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale)
  1. ^ a b Acuerdo de Gobierno de la Generalitat de Catalunya de 21 de enero de 2003, por el que se designan diversas ZEPA en el sector estepario de Cataluña
  2. ^ a b „Natura 2000 Standard Data Form for Secans del Segrià i Utxesa”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Secans del Segrià i Utxesa”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare