Sediul Uniunii Arhitecților din România

Sediul Uniunii Arhitecților din România
Sediul Uniunii Arhitectilor.jpg
Poziționare
LocalitateBucurești
ȚaraRomânia
Edificare
Arhitectul clădirii originaleJ. Hndertz[1]
Arhitecții clădirii reconstruiteDan Marin, Zeno Bogdănescu[1]
Data începerii construcției1884
Restaurare2003
Data demolării1989
Înălțime28 m

Sediul Uniunii Arhitecților din România (UAR) se distinge prin stilul său original, fiind primul edificiu de acest fel din București, România.[2] Clădirea în care își are sediu Uniunea a devenit un obiectiv turistic reprezentativ pentru Capitală datorită stilului său architectural nonconformist. Clădirea pleacă ca un monument istoric și se termină cu o construcție realizată în cel mai modern stil.[3]

IstoricModificare

Casa a fost construită de Grigore Păucescu, la sfârșitul secolului XIX, apoi a servit ca sediu ambasadei Austro-Ungare, înainte de primul război mondial. După atacul, urmat de incendiere, din decembrie 1989, casa a fost împărțită în două fragmente, în prima jumătate s-a instalat sediul Academiei Române, iar cea de-a doua i-a revenit Uniunii Arhitecților din București.[3]

Construită într-un stil arhitectural al renașterii franceze, sediul mai păstrează din clădirea impozantă de odinioară două fațete care reușesc să trezească interesul trecătorilor cu privire la aspectul casei de pe vremea lui Păucescu.

În anul 2003, clădirea a fost ridicată până la etajul 7, într-o notă modernă. Sediul măsurând 28 de metri cu ferestre joase de 2 metri și 60 de centimetri.[3]

GalerieModificare

Lectură suplimentarăModificare

NoteModificare

  1. ^ a b Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (). PrivEȘTI București. 
  2. ^ „Cladirea Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), arta sau kitsch?”, Arhimania.ro, accesat în  
  3. ^ a b c Mădălina Mihalache (), „Sediul Uniunii Arhitecților din București, în topul celor mai ciudate clădiri din Europa. Vechiul și noul se combină într-un amestec de cărămidă și sticlă”, Adevărul, accesat în