Sei Shonagon

(Redirecționat de la Sei Șonagon)
Sei Shonagon
Date personale
Născută966 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Heian-kyō⁠(d), Prefectura Kyoto, Japonia Modificați la Wikidata
Decedată1025 (59 de ani) Modificați la Wikidata
Kyoto, Japonia Modificați la Wikidata
PărințiKiyohara no Motosuke[*][[Kiyohara no Motosuke (scriitor japonez)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriKaishū[*][[Kaishū |​]]
Kiyohara no Munenobu[*][[Kiyohara no Munenobu |​]]  Modificați la Wikidata
Căsătorită cuTachibana no Norimitsu[*][[Tachibana no Norimitsu |​]]
Fujiwara no Muneyo[*][[Fujiwara no Muneyo |​]] Modificați la Wikidata
CopiiTachibana no Norinaga[*][[Tachibana no Norinaga |​]]
Jōtōmoninkomanomyōbu[*][[Jōtōmoninkomanomyōbu |​]] Modificați la Wikidata
ReligieBudism Modificați la Wikidata
Ocupațiedoamnă de onoare
poet
eseistă
diaristă[*]
scriitoare
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba japoneză  Modificați la Wikidata
PatronajFujiwara no Teishi[*][[Fujiwara no Teishi (Japanese empress consort of Emperor Ichijō.)|​]]  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeCartea de căpătâi
Sei Shonagon-shu[*][[Sei Shonagon-shu |​]]  Modificați la Wikidata

Sei Shōnagon (清少納言) (c.966 - 1017) a fost o scriitoare japoneză, doamnă de companie a împărătesei Teishi (Sadako) și rival literar al mai bine-cunoscutei scriitoare Murasaki Shikibu, autoarea romanului Genji monogatari (Povestea prințului Genji, sec. al XI-lea).

Deși numele real al lui Sei Shōnagon nu este documentat, se presupune că s-ar fi născut Kiyohara Nagiko (清原 諾子). Numele sub care a rămas cunoscută este Sei (o citire alternativă a primului caracter chinezesc din numele ei de familie: 清), urmat de cuvântul shōnagon 少納言, care indică o poziție minoră de curtean: consilier de rang mic.

Sei Shōnagon a intrat în istoria literaturii japoneze drept întemeietoarea speciei literare zuihitsu (随筆), care s-ar traduce „în voia pensulei”. Autorul se lasă purtat de gând și transpune totul pe hârtie. Capodopera lui Sei Shōnagon este volumul Makura no sōshi (枕草子, 1002), tradusă în limba română de Stanca Scholz-Cionca cu titlul Însemnări de căpătâi. Specia zuihitsu va fi exemplificată mai târziu de autori precum Kamo no Chōmei, cu Hōjōki (方丈記, Letopiseț din sihăstrie, 1212) și de Yoshida Kenkō (吉田 兼好), cu Tsurezuregusa (Mâzgăleli, 1332).

  1. ^ „Sei Shonagon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în