Selman Abraham Waksman

Selman Waksman (1953)
Date personale
Născut22 iulie 1888
Nova Prîluka, lângă Kiev, Ucraina
Decedat16 august 1973
Massachusetts, SUA
ÎnmormântatWoods Hole Village Cemetery[*][[Woods Hole Village Cemetery (cemetery in Woods Hole, Massachusetts, United States)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii (–)
 Imperiul Rus
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
EtnieUkrani[*][[Ukrani (ethnic group)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
biochimist
autobiograf[*]
medic
microbiolog[*]
cadru didactic universitar[*]
inventator
farmacolog[*]
chimist
botanist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăSUA
Domeniubiochimist și microbiolog
Alma MaterUniversitatea Berkeley din California
Universitatea Rutgers  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*][1]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Leopoldină
Academia Sârbă de Științe și Arte  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentrudescoperirea streptomicinei
PremiiPremiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 1952

Selman Abraham Waksman (n.22 iulie 1888 - d.16 august 1973) a fost un biochimist ajuns celebru datorită cercetărilor sale cu privire la substanțe organice și la descompunerea acestora, cercetări care au dus, în 1943, la descoperirea streptomicinei. În 1952 a primit Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină.

S-a născut în Nova Prîluka, Ucraina, în apropiere de Kiev în casa lui Jacob Waksman și a Fridiei London. Educația și-a primit-o inițial de la profesori particulari, după care și-a continuat studiile la Odessa. Aici a obținut diploma de bacalaureat în 1910. Imediat după obținerea diplomei a imigrat în SUA, unde a absolvit, în 1915, Colegiul Rutgers din New Jersey, unde și-a luat licența în agricultură.

A efectuat cercetări în domeniul bacteriologiei solului, la Stațiunea Agricolă Experimentală din New Jersey, sub îndrumarea doctorului J.G. Lipman, după care a trecut cu succes examenul de masterat în 1916. În același an, Waksman a fost naturalizat cetățean american și a fost numit cercetător asociat la Universitatea California, unde și-a luat doctoratul în biochimie, în 1918. La invitația lui Lipman, revine la Rutgers, unde a primit un post de microbiolog în cadrul Departamentului de biochimie și microbiologie. La Universitatea Rutgers, Waksman a descoperit câteva antibiotice, între care actinomycin, clavacin, streptothricin, streptomycin, grisein, neomycin, fradicin, candicidin, candidin și altele. Două dintre ele, streptomycin și neomycin, și-au găsit aplicații extinse în tratamentul multor boli infecțioase. Streptomycin a fost primul antibiotic care a putut fi folosit pentru a vindeca tuberculoza. Waksman este considerat a fi creatorul termenului de "antibiotic".

Circumstanțele și meritul descoperii streptomicinei au fost vehement contestate de unul din studenții lui Waksman, Albert Schatz, care i-a intentat un proces. Rezultatul procesului a fost, pe de o parte, o despăgubire substanțială pentru Schatz și, pe de altă parte, hotărârea judecătorului ca Waksman și Schatz să fie considerați codescoperitori ai streptomicinei. Schatz a avut câștig de cauză pentru că el a fost cel care, sub îndrumarea lui Waksman, a efectuat lucrările de laborator, folosind tehnicile, echipamentul și laboratorul lui Waksman.

Cu această ocazie, s-a pus și problema dacă nu ar fi trebuit ca și Schatz să fie inclus în Premiul Nobel atribuit în 1952, dar s-a argumentat că Waksman nu a primit premiul numai pentru descoperirea streptomicinei, ci și pentru dezvoltarea metodelor și tehnicilor care au permis nu numai această descoperire, ci și descoperirea multor altor antibiotice.

A murit în 1973 și a fost înmormântat la Woods Hole, Massachusetts.

Iată câteva cărți scrise de Waksman:

  • Enzymes (1926)
  • Principles of Soil Microbiology (1938)
  • My Life with the Microbes (1954) (autobiografie)

Legături extene

modificare


  1. ^ Notable Names Database 
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în