Serghei Trofimenko

Trofimenko, Serghei Gheorgievici
Date personale
Născut	10/22 septembrie 1899 Breansk, Imperiul Rus
Decedat	16 octombrie 1953 (54 de ani) Moscova, RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	Cimitirul Novodevici[*]​
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	conducător militar politician
Studii	Vîstrel[*][[Vîstrel |​]] Academia Militară M. V. Frunze[*]​ Academia Militară a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse[*]​
Activitate
Ramura	Armata Roșie
Gradul	general-colonel (din 13 septembrie 1944)
Bătălii / Războaie	Războiul Civil Rus Invazia sovietică a Poloniei Războiul de Iarnă Frontul de Est
Decorații și distincții
Decorații	Erou al Uniunii Sovietice (13 septembrie 1944) Ordinul Lenin (13 septembrie 1944) Ordinul Lenin (21 februarie 1945) Ordinul Steagul Roșu (27 august 1943) Ordinul Steagul Roșu (3 noiembrie 1944) Ordinul Suvorov, cl. I[*]​ (17 mai 1944) Ordinul Suvorov, cl. I[*]​ (28 aprilie 1945) Ordinul Kutuzov, cl. I[*]​ (17 aprilie 1943) orden Bogdana Hmelnițkogo I stepeni[*][[orden Bogdana Hmelnițkogo I stepeni |​]] (24 aprilie 1944) Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]​ iubileinaia medal «XX let Raboce-Krestianskoi Krasnoi Armii»[*][[iubileinaia medal «XX let Raboce-Krestianskoi Krasnoi Armii» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] iubileinaia medal «30 let Sovetskoi Armii i Flota»[*][[iubileinaia medal «30 let Sovetskoi Armii i Flota» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] Comandor al ordinului Legiunii de merit al armatei americane[*]​

Serghei Gheorghievici Trofimenko (în rusă Сергей Георгиевич Трофименко; n. 10/22 septembrie 1899, Breansk, Imperiul Rus – d. 16 octombrie 1953, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un comandant militar sovietic din Războiul Civil Rus și din Al Doilea Război Mondial.

Începuturi și cariera militară

Trofimenko s-a născut pe 22 septembrie 1899 într-o familie de muncitori ruși. A participat la revoluția comunistă din 1917 din Breansk și a fost unul dintre fondatorii Comsomolului. Tot în același an aderă și la Partidul Bolșevic. A luptat împotriva forțelor rusești anticomuniste, dar și împotriva ucrainenilor și polonezilor.

După război, a urmat studii superioare la Academia Militară Frunze și la Academia Statului Major. În Al Doilea Război Mondial a luptat în Războiul de Iarnă și în Invazia sovietică a Poloniei, iar în 1941 devine comandantul districtului militar din Asia Centrală.

Activitatea din România

În timpul Ofensivei Iași-Chișinău, Serghei Trofimenko, care comanda a 27a Armată Sovietică, a reușit să străpungă frontul și să avanseze în România, ocupând orașele Adjud, Focșani, Buzău și Ploiești. Din acest motiv, pe 13 septembrie 1944, a fost decorat cu Ordinul Lenin și cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice.

În Bătălia de la Oarba de Mureș, Trofimenko primește comanda Corpurilor 6 și 4 din Armata Română. Trofimenko propune un atac frontal. Generalii români Ion Dumitru și Edgar Rădulescu insistă că este o strategie riscantă ce va duce la morți inutile și propun un atac prin flancuri. Atât Trofimenko, cât și celălalt comandant sovietic, Rodion Malinovski, refuză și insistă pe ideea atacului frontal. Trofimenko le transmite celor doi generali că „acesta-i ordinul ! Nu mai discutați și vedeți-vă de treabă !”. Soldații care nu înaintau erau amenințați cu împușcarea. Istoricii și analiștii militari consideră că deciziile lui Trofimenko și Malinovski au dus la morți inutile, în bătălie murind peste 11 mii de români, unii chiar lansând ipoteza că acest gest a fost unul intenționat, de răzbunare pentru alianța anterioară a României cu Germania Nazistă și rolul acesteia în Operațiunea Barbarossa.

Anii de după război și decesul

Trofimenko a fost între 1945-1946 comandantul garnizoanei din Tbilisi, din 1946 a comandat districtul militar Belarus, iar, din 1949, pe cel din Nordul Caucazului.

Trofimenko a decedat pe 16 octombrie, 1953, la 54 de ani, în Moscova.