Serra Cavallera
| Serra Cavallera | |
  | |
| Poziția |  Spania |
|---|---|
| Coordonate | 42°17′25″N 2°14′00″E / 42.2903°N 2.2334°E |
| Cod Natura 2000 | ES5120003  |
Modifică date / text  | |
Serra Cavallera este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Spania întinsă pe o suprafață de 6.186,02 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Serra Cavallera este situat la coordonatele 42°17′25″N 2°14′00″E / 42.2903°N 2.2334°E.
Înființare
modificareSitul Serra Cavallera a fost declarat sit de importanță comunitară în noiembrie 1996 pentru a proteja 52 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2013[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 28 de habitate naturale: Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Mlaștini alcaline, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Fânețe montane, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Pajiști alpine și boreale, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Pajiști uscate europene, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Peșteri inaccesibile publicului, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion), Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- păsări (35): uliu porumbar (Accipiter gentilis gentilis), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecarul comun (Buteo buteo), Certhia brachydactyla, mierla de apă (Cinclus cinclus), porumbel gulerat (Columba palumbus), prepeliță (Coturnix coturnix), presură de grădină (Emberiza hortulana), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), lișiță (Fulica atra), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Lanius meridionalis, forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), ciuf-pitic (Otus scops), Perdix perdix hispaniensis, pițigoi de brădet (Periparus ater), Pyrrhocorax pyrrhocorax, mărăcinar negru (Saxicola torquatus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), silvie roșcată (Sylvia cantillans), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă gulerată (Turdus torquatus)
- mamifere (9): lupul (Canis lupus), Galemys pyrenaicus, vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (7): Austropotamobius pallipes, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Graellsia isabellae, rădașcă (Lucanus cervus), Rosalia alpina
- pești (1): Barbus meridionalis
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 6 specii de amfibieni, 15 specii de mamifere, 4 specii de reptile.[2]
Note
modificare- ^ a b Acuerdo de Gobierno 176/2013, de 17 de diciembre http://www20.gencat.cat/docs/dmah/Home/Ambits%20dactuacio/Patrimoni%20natural/SENP_Catalunya/El%20Sistema/Xarxa%20Natura%202000/Xarxa%20Natura%202000%20a%20Catalunya/info%20general/AG_176_2013%20ZEC%20Alpines.pdf[nefuncțională – arhivă]
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Serra Cavallera”. Accesat în .
- ^ a b „Serra Cavallera”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .