Serra da Enciña da Lastra
| Serra da Enciña da Lastra | |
.jpg) | |
  | |
| Poziția | Rubiana[*] Spania |
|---|---|
| Coordonate | 42°27′52″N 6°50′26″W / 42.4644°N 6.8406°V |
| Suprafață | 3.185,79302 ha[1]  |
| Înființare | [1] |
| Cod Natura 2000 | ES1130009 |
Modifică date / text  | |
Serra da Enciña da Lastra este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[3]) din Spania întinsă pe o suprafață de 1.787,14 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Serra da Enciña da Lastra este situat la coordonatele 42°28′38″N 6°50′20″W / 42.4773°N 6.8389°V.
Înființare
modificareSitul Serra da Enciña da Lastra a fost declarat sit de importanță comunitară în februarie 1999 pentru a proteja 2 specii de plante și 44 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 17 habitate naturale: Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Peșteri inaccesibile publicului, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Păduri de Castanea sativa, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Pajiști uscate europene, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion).[5]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[4]
- plante (2): Petrocoptis grandiflora, Santolina semidentata
- păsări (28): pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), rața moțată (Aythya fuligula), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete cenușiu (Circus pygargus), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), Hieraaetus fasciatus, acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gaia neagră (Milvus migrans), vultur egiptean (Neophron percnopterus), viespar (Pernis apivorus), corcodel mare (Podiceps cristatus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, lăstun de mal (Riparia riparia), turturică (Streptopelia turtur), silvie de tufiș (Sylvia undata), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria)
- amfibieni (1): Discoglossus galganoi
- mamifere (7): Galemys pyrenaicus, vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (6): Austropotamobius pallipes, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion mercuriale, fluturele auriu (Euphydryas aurinia), rădașcă (Lucanus cervus), Macromia splendens
- pești (1): Pseudochondrostoma duriense
- reptile (1): Lacerta schreiberi
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 7 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 2 specii de reptile.[4]
Note
modificare- ^ a b Nationally designated areas inventory, accesat în
- ^ a b Decreto 37/2014, de 27 de marzo, por el que se declaran zonas especiales de conservación los lugares de importancia comunitaria de Galicia y se aprueba el Plan director de la Red Natura 2000 de Galicia (D.O.G. nº 62, de 31 de marzo de 2014).
- ^ a b Acuerdo del Consejo de la Xunta de Galicia de 19 de abril de 2001.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Serra da Enciña da Lastra”. Accesat în .
- ^ a b „Serra da Enciña da Lastra”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .