Seyid Yahya Bakuvi
Date personale
Născut1403; 1410[1]
Șamahi
Decedat1462[1]
Baku, Azerbaijan
ÎnmormântatBaku Modificați la Wikidata
Religieislam Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
poet Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăShirvan[*]  Modificați la Wikidata
DomeniuSufism  Modificați la Wikidata

  Seyid Yahya Bakuvi (în azeră Seyid Yəhya Bakuvi, 1403; 1410,[1] Șamahi, Statul Șirvanșahilor, Azerbaijan - 1462[1], Baku, Statul Șirvanșahilor, Azerbaijan) a fost un om de știință, astronom, poet și filozof azer din epoca medievală.[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17]

Mausoleul lui Seyid Yahya Bakuvi.

Seyid Yahya Bakuvi s-a născut în Șamahi într-o familie bogată în anul 1403.[18] Seyid Yahya Bakuvi a trăit în secolul al XV-lea, la Baku la palatul[19] suveranului statului Șirvan Khalilullah (Halil) I.[20][21] [22] [23]

În tinerețe, el s-a dedicat sufismului și a fost un adept al eminentului șeic Sadr ad-Din al Khalvati, lider al regiunii istorice (tariqa) Șirvan. După moartea șeicului, Seyid Yahya s-a certat cu un student Pirizade despre cine va conduce secta lui Khalvati; apoi a părăsit Șamahi pentru a se muta la Baku. La Baku s-a stabilit în palatul lui Halil I, unde s-a bucurat de o largă popularitate ca filosof și om de știință. În curând, numărul adepților săi (care proveneau și din țările din Orientul Apropiat) a depășit zece mii de oameni.

Potrivit unei surse, data morții lui Bakuvi a fost 862 AH. (1457), după o alta sursă a decedat la 868 AH (1463). Un mausoleu al lui Seyid Yahya Bakuvi a fost construit în complexul Palatul Șirvanșah (Palatul Șahilor din Șirvan). Data ridicării clădirii respective este data construirii mausoleului.

Lucrările lui Bakuvi

modificare

S-au păstrat 15 dintre lucrările lui Seyid Yahya Bakuvi. Lucrările sale au un caracter sufit și mistic. Acestea sunt păstrate în câteva orașe din Turcia: în Istanbul (biblioteca „Muradiye”), Konya, Manisa. Seyid Yahya a scris tratate de filosofie precum „Sharkh-I Gulshani-raz” („Comentarii la grădina de flori a secretelor”), „Asrar at-Talibin” („Secretele căutătorilor adevărului”), „Simbolismul semnelor”, „Comentarii cu privire la dinastia Safevizilor”,„Secretele spiritelor” și altele, acestea conțin numeroase idei religioase și mistice care sunt surse valoroase în sfera investigației filosofiei, astronomiei și matematicii.

Referințe

modificare
  1. ^ a b c d Бакуви. — Азербайджанская советская энциклопедия, 1974. — V. I. — P. 576.
  2. ^ M. Rıhtım – Seyid Yəya Bakuvi və Xəlvtilik, Bakı, 2006, səh 17
  3. ^ M. Ə. Ayni – Seyid Yəhya Șirvani//Maarif və Mədəniyyət məcmuəsi, N6, Bakı, 1923
  4. ^ S. Mümtaz – Seyid Yəhya, AMEA Əİ Fondu: 24/345
  5. ^ A. A. Seyidzade – Seyid Yaxya Bakuvi, Salman Mümtaz adına ƏİA Fondu:47, saxlama vahidi97, səh 67
  6. ^ B. G. Martin – A short history of the Khalweti order of Derwishes? California: Nikki k. Riddie, 1975
  7. ^ F. D. Long – Khalwetiyya, IV, 1991
  8. ^ V. Minorskiy – The Turks İran and the Caucasus in the middle ages, London, 1978
  9. ^ H. Altınbaș – Tasavvuf tarihi, Ankara, tarihsiz, səh 198
  10. ^ Encyclopedia of Islam, leiden, new edition, 1978
  11. ^ Y/ Akp;nar – Azeri edebiyyatı araștırmaları, İstanbul, Dergah yayınları, 1994, səh 512
  12. ^ Y. V. Çəmənzəminli – Tarixi, coğrafi və iqtisadi Azərbaycan, Bakı, 1993, səh 55
  13. ^ F. Köçərli – Azərbaycan ədəbiyyatı materialları, I cild, Bakı, 1925
  14. ^ Z. Məmmədov – Azərbaycan fəlsəfəsi tarixi, Bakı, 1994
  15. ^ N. V. Minkeviç – Mustafayeva – Qrobniçı vuspalniçe Șirvanșaxov/Dokladı AN Azerb SSR, t. III, N1, 1947
  16. ^ A. Akpınar – Bin yılın yüz șairi, Azerbaycan șiiri antolojisi, Ankara, KB, 2000, səh 305
  17. ^ M. Ə. Rəsulzadə – Azerbaycan șairi Nizami, İstanbul, 1991, səh 402
  18. ^ Ritter, Carl (). Die Erdkunde im Verhältniß zur Natur und zur Geschichte des Menschen. Berlin. p. 880. 
  19. ^ Șirvanșahlar Sarayı
  20. ^ A. H. Hocazade – Seyid Yahya eș-Șirvani, İstanbul, 1319
  21. ^ V. Bartold, F. Köprülü – İslam medeniyyeti tarihi, Ankara, DİB, 1984, səh 367
  22. ^ M. Rıhtım – Seyid Yəhya Bakuvi və Xəlvətilik, Bakı, 2006
  23. ^ S.S. Mustakimzde – Șerhi Virdü – Settar, SK: Pertev Pașa, N611