Simfonia a IV-a (Robert Schumann)

Simfonia a IV-a, în re minor, op. 120, compusă de Robert Schumann, a fost finalizată în anul 1841. Cu dificultate, Schumann a revizuit Simfonia în 1851, noua versiune având să fie publicată. Clara Schumann, văduva lui Robert, a susținut ulterior, pe prima pagină a Simfoniei – cea publicată în 1882, ca parte a operelor complete ale soțului său (Robert Schumanns Werke, Herausgegeben von Clara Schumann, Breitkopf & Härtel) – faptul că simfonia fusese abia schițată în 1841, dar a fost în totalitate orchestrată („vollständig instrumentiert”) în 1851. Totuși, acest fapt nu a fost realmente adevărat, iar Johannes Brahms, cel care a preferat, de departe versiunea timpurie a Simfoniei, a publicat acea versiune în 1891, în ciuda obiecțiilor Clarei.

Părțile simfoniei

Lucrarea este scrisă pentru două flaute, două oboaie, două clarinete, două fagoturi, patru corni, două trompete, trei tromboni, timpani și cordari. Versiunea (publicată) din 1851 a lucrării este divizată în patru părți, care se cântă fără pauză:

1. Ziemlich langsam - Lebhaft (Re minor-Re major)
2. Romanze: Ziemlich langsam (lLa minor-La major)
3. Langsam: Lebhaft (Re major)

Versiunea din 1841, însă, utilizează mai degrabă indicațiile de tempo italiene, în defavoarea celor germane, având cele patru părți după cum urmează:

1. Andante con moto - Allegro di molto (Re minor-Re major)
2. Romanza: Andante' ' (La minor-La major)
3. Scherzo: Presto (Re minor)
4. Largo - Finale: Allegro vivace (Re major)

Peter Ostwald, biograful lui Schumann, afirmă că versiunea timpurie este „mai aerisită și are o textură mai transparentă” decât cea revizuită, dar Clara a insistat mereu asupra faptului că versiunea ulterioară, mai greoaie și impunătoare (din 1851) a fost una mai bună. Ambele sunt incluse în înregistrările recente ale simfoniilor complete ale lui Schumann, interpretate de John Eliot Gardiner.

Bibliografie

• en Steinberg, Michael, The Symphony: a listeners guide. p. 518-523. Oxford University Press, 1995. ISBN: 0-19-512665-3
• en John Daverio, Robert Schumann: Orchestral Works—A Quest for Mastery of the Grand Form, liner notes to Robert Schumann: Complete Symphonies, performed by Orchestre Révolutionaire et Romantique conducted by John Eliot Gardiner (Archiv Production 289 457 591-2). (Used for publication dates of both versions, other details; also used tempo indications of 1841 version from liner notes.)
• en Robert Schumann, Complete Symphonies in Full Score. (NY: Dover Publications, 1980.) ISBN: 0-486-24013-4. (Reprint of Clara Schumann's edition of the symphonies; includes her note on p. 310.)

Legături externe

• en Simfonia No. 4