Sindromul Cotard
| Sindromul Cotard | |
| Specialitate | psihiatrie psihologie  |
|---|---|
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-11 | |
Modifică date / text  | |
Sindromul Cotard[1] este o tulburare mentală rară în care oamenii trăiesc cu o convingere delirantă că aceștia sunt morți (fie figurativ sau la propriu), nu există, sau sunt în stare de putrefacție, sau și-au pierdut sângele sau organele interne. În cazuri rare, acesta poate include credința de nemurire.[2]
Istorie
modificareSindromul este numit după Jules Cotard (1840-1889), un neurolog francez care a descris pentru prima oară boala, pe care el a numit-o le délire de négation („delirul de negație”), într-o conferință la Paris în 1880.[3][4] El a descris sindromul ca având grade de severitate, care variază de la ușor până la sever. Disperarea și ura de sine caracterizează o stare ușoară. Stare severă se caracterizează prin iluzii intense și depresie cronică. Într-una din prelegerile sale, Cotard a descris un pacient cu pseudonimul de Mademoiselle X, care a negat existența mai multor părți ale corpului ei și nevoia de a mânca. Mai târziu, ea credea că a fost blestemată veșnic și nu mai putea să moară de moarte naturală. Ea a murit mai târziu de foame.
Vezi și
modificare
Referințe
modificare- ^ Berrios G.E. and Luque R. (1995) Cotard's delusion or syndrome?. Comprehensive Psychiatry 36: 218-223
- ^ Berrios G.E. and Luque R. (1995) Cotard Syndrome: clinical analysis of 100 cases. Acta Psychiatrica Scandinavica 91: 185-188
- ^ Format:WhoNamedIt
- ^ Berrios G.E. & Luque R. (1999) Cotard's 'On hypochondriacal delusions in a severe form of anxious melancholia'. History of Psychiatry 10: 269-278.