Sistemul de navigație este un echipament electronic destinat identificării poziției geografice, care oferă asistență pentru a ajunge la destinația dorită.[1]

Un sistem de navigație este folosit pentru orientare sau/și dirijare în navigație. În acest context, prin navigație se înțelege fie cea maritimă, fie aviatică, fie spațială, fie circulație terestră, adică circulație rutieră de autovehicule.

Construcție și funcționare

modificare

Sistemele de navigație sunt de regulă radio-electronice. Ele pot fi în întregime situate la bordul navei sau vehiculului, sau se găsesc în altă parte - în afara lui, sau poate fi o combinație, deci o parte la bord, care este întregită cu o alta, aflată altundeva, în exterior.

Capabilitate, caracteristici

modificare

Un sistem de navigație are calități ce-i permit să îndeplinească multiple funcțiuni:

  • Dispune de hărți de navigație, ce pot fi puse la dispoziție (piloților), sub formă textuală sau grafică.
  • Poate determina (localiza) poziția navei sau vehiculului cu ajutorul unor senzori, hărți cartografice sau/și informații obținute de la surse externe.
  • Asigură o sugerată orientare și direcționare, textual sau vocal (fonie) celor ce soliită aceasta.
  • Poate direct să conducă (direcționeze) în regim de vehicul (navă) autonom, fie în probe robotice sau teleghidări de rachete sau proiectile.

Vezi și

modificare
  1. ^ „Dictionar tehnic: Sistem de navigatie”. Arhivat din original la . Accesat în .