Sitka, Alaska
Orașul și Comitatul Sitka, conform originalului, City and Borough of Sitka este un comitat (borough în engleză) unificat, care se găsește în partea nord-vestică a Insulei Branof din Arhipelagul Alexander din Oceanul Pacific (parte a Alaska Panhandle), din statul Alaska al Statelor Unite ale Americii. Cu o populație estimată la 8.986 în 2005,[1] Sitka este al patrulea oraș al statului Alaska și cel mai mare oraș din Statele Unite după suprafața ocupată.
| Orașul și comitatul Sitka | |
| Sheet’ká -- Shee At'iká City and Borough of Sitka | |
| — oraș[*] și oraș-comitat consolidat[*] — | |
 | |
  Orașul și comitatul Sitka Orașul și comitatul Sitka (Alaska) | |
| Coordonate: 57°3′5.62″N 135°20′19.11″V / 57.0515611°N 135.3386417°V | |
|---|---|
| Țară | Statele Unite ale Americii |
| Stat |  Alaska |
| Comitat | Sitka, Alaska |
| Fondat | 1799 |
| Încorporat | 2 decembrie 1971 |
| Guvernare | |
| - Tip | Consiliu Municipal |
| - Primar | Cheryl Westover |
| Suprafață[3] | |
| - Total | 12.461,8 km² |
| Altitudine | 8 m.d.m. |
| Populație (2006)[1] | |
| - Total | 8.986 locuitori |
| - Densitate | 1,21 loc./km² |
| Fus orar | Alaska (- 9) |
| - Ora de vară (DST) | EDT (- 8) |
| Cod poștal | 99835 |
| Prefix telefonic | 907 |
| Localități înfrățite | |
| - Nemuro | Japonia |
| Prezență online | |
| http://www.cityofsitka.com www.cityofsitka.com GeoNames  OpenStreetMap relation | |
 Alaska Alaska | |
Modifică date / text  | |
Numele Sitka (derivat din Sheet’ká, o contractare a unui nume din limba Tlingit, Shee At'iká) semnifică „Oamenii din afara locului Shee,” Sheet’-ká X'áat'l (adesea simplificat ca Shee) fiind numele din Tlingit pentru Insula Baranof. Uneori localitatea este numită „Sitka-by-the-Sea”.
Istoric
modificare
.jpg)
Exploratorii ruși s-au așezat în zona orașului Sitka în 1799. Au construit aici un fort pe care l-au numit „Arhanghelul Mihail” (rusă форт Архангела Михаила, Fort Arhanghela Mihaila). Primul guvernator al Americii Ruse, Alexadr Baranov, a sosit aici ca manager al Companiei ruso-americane, o companie de comerț colonial împuternicită de țarul Pavel I. În iunie 1802, războinicii tlingit au distrus așezarea originală, ucigând pe mulți dintre ruși, doar puțini dintre aceștia din urmă reușind să se salveze.[4]:37–39 Baranov a fost obligat să plătească o sumă de 10.000 ruble ca răscumpărare pentru reîntoarcerea în siguranță a coloniștilor ruși.[5]
Baranov s-a reîntors în Sitka în august 1804 cu o forță navală formată din patru corăbii, în frunte cu Neva, comandată de Iuri Lisianski. Rușii au bombardat pe 20 august fortificațiile războinicilor tlingit, dar nu au reușit să provoace distrugeri importante. Asaltul terestru al rușilor a fost respins, dar bombardamentele navale au continuat. După încă două zile de bombardament, războinicii Tlingit au cerut armistițiul, iar pe 26 august au părăsit fortul.[4]:44–49
După victoria lor din Bătălia de la Sitka, rușii au înființat așezarea " Novo-Arhanghelsk ", numită după orașul Arhanghelsk. Această așezare permanentă a devenit cel mai mare oraș al regiunii. Tribul Tlingit au înființat un nou fort pe malul Strâmtorii Peril, prin care au dorit să forțeze un embargou asupra coloniei rușilor. În 1808, într-o perioadă în care Baranov era încă guvernator, Sitka a devenit capitala Americii Ruse.
Episcopul Inochentie a sosit în Sitka după 1840. El era recunoscut pentru interesul pe care îl arăta învățământului, iar casa lui, care a fost folosită și ca școală, a fost restaurată ca parte a Sitka National Historical Park.
Prima Catedrală a Arhanghelului Mihail a fost ridicată în Sitka în 1848 și a devenit scaunului episcopului ortodox rus al Kamciatkăi, Insulelor Kurilel și Aleutine și a Alaskăi. Acest lăcaș de cult a fost distrus de un incendiu în 1966. Catedrala a fost reconstruită respectând planurile originale.
Pentru Compania ruso-americană au lucrat, în afară de ruși, și suedezi, finlandezi și alți credincioși luterani,[6] care au format la un moment dat o congregație luterană. Biserica luterană din Sitka a fost construită în 1840 și a fost prima biserică protestantă de pe malul Pacificului. După trecerea teritoriului sub controlul american ca urmare a achiziționării acestuia de către SUA în 1867, influența altor religii protestante a crescut, iar Biserica episcopală Saint-Peter's-by-the-Sea Episcopal Church a fost consacrată în 1900 cu rangul de „Catedrală a Alaskăi”.[7]
Geografie
modificareMuntele Edgecumbe este un stratovulcan adormit de circa 975 m altitudine, care se găsește pe insula Kruzof, poate fi văzut relativ clar într-o zi senină privind din Sitka.
Zonele învecinate
modificare- Hoonah-Angoon Census Area, Alaska - nord și nord-est
- Wrangell-Petersburg Census Area, Alaska - sud-est
- Golful Alaska - vest
Zone protejate național
modificare
Demografie
modificare| Anul recensământului | Populație |
|---|---|
| 1900 | 1.100 |
| 1920 | 1.200 |
| 1930 | 1.100 |
| 1940 | 2.000 |
| 1950 | 2.000 |
| 1960 | 3.200 |
| 1970 | 3.400 |
| 1980 | 7.800 |
| 1990 | 8.600 |
| 2000 | 8.835 |
Transporturi
modificareEducație
modificareColegii universitare și universități
modificareȘcoli
modificareAltele
modificareInstitutul Alaska State Trooper Academy, instituția de învățământ militar care pregătește toți membrii poliției statului Alaska, Alaska State Troopers (echivalentul polițiștilor din orașe combinat cu cel al șerifilor comitatelor din restul Statelor Unite), se găsește în Sitka.
Atracții turistice
modificarePrintre multele atracții turistice se pot menționa.
Flora și fauna din Sitka, precum și din împrejurimile municipalității sunt foarte cunoscute printre iubitorii naturii. Călătoriile, croazierele și ascensiunile zilnice cu ghizi locali sunt printre cele mai solicitate activități turistice ale locului. Excursiile zilnice efectuate cu hidro-avioane sunt foarte solicitate datorită frumuseților copleșitoare ale naturii care se relevă prin zborul la joasă altitudine.
Rezidenți notabili
modificareOrașe înfrățite
modificare
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ a b „Estimates of the Population for All Incorporated Places in Alaska” (CSV). 2005 Population Estimates. U.S. Census Bureau, Population Division. . Accesat în .
- ^ 2016 U.S. Gazetteer Files
- ^ 2010 U.S. Gazetteer Files, accesat în
- ^ a b Khlebnikov, K.T., 1973, Baranov, Chief Manager of the Russian Colonies in America, Kingston: The Limestone Press, ISBN: 0919642500
- ^ Chevigny, Hector (). Lord of Alaska: Baranov and the Russian adventure. Cornell University: Viking Press. p. 320. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Sitka Lutheran Church Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ „NRHP nomination for St. Peter's Church”. National Park Service. Accesat în .
- ^ „Populstat:United States of America: Alaska: historical demographical data of the urban centers”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Alaska sister cities index”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Andrews, C.L. (). The Story of Alaska. The Caxton Printers, Ltd., Caldwell, OH.
- Fedorova, Svetlana G., trans. & ed. by Richard A. Pierce and Alton S. Donnelly (). The Russian Population in Alaska and California: Late 18th Century - 1867. Limestone Press, Kingston, Ontario. ISBN 0-919642-53-5.
- Hope, Herb (2000) "The Kiks.ádi Survival March of 1804." In: Will the Time Ever Come? A Tlingit Source Book, ed. by Andrew Hope III and Thomas F. Thornton, pp. 48–79. Fairbanks, Alaska: Alaska Native Knowledge Network.
- Naske, Claus-M and Herman E. Slotnick (). Alaska: A History of the 49th State. University of Oklahoma Press, Norman, OK. ISBN 0-8061-2099-1.
- Nordlander, David J. (). For God & Tsar: A Brief History of Russian America 1741 - 1867. Alaska Natural History Association, Anchorage, AK. ISBN 0-930931-15-7.
- Wharton, David (). They Don't Speak Russian in Sitka: A New Look at the History of Southern Alaska. Markgraf Publications Group, Menlo Park, CA. ISBN 0-944109-08-X.
- Wilber, Glenn (). The Sitka Story: Crown Jewel of Baranof Island. "Land of Destiny"—Alaska Publications, Sitka, AK.
- Tlingit Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Sitka la Wikimedia Commons
