Wikipedia

Sofia Nădejde

publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică româncă
Sofia Nădejde
Date personale
Nume la naștereSofia Băncilă
Născută14 septembrie 1856
Botoșani, Principatul Moldovei
Decedată11 iunie 1946, (89 de ani)
București, România
PărințiVasile Băncilă
Profira Neculce
Frați și suroriOctav Băncilă, Ecaterina, Elena, Ioan
Căsătorită cuIon Nădejde
Copii6
Cetățenie România[1] Modificați la Wikidata
Religieortodoxă
Ocupațiepublicistă, prozatoare, autoare dramatică
Limbi vorbitelimba română[1]
limba rusă
limba franceză
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activă ca scriitoare1879 - 1940
Limbilimba română[1]  Modificați la Wikidata
Specie literarăroman, nuvelă, schiță, teatru
Operă de debut1. 1879 - cu articolul Chestiunea femeilor, în „Femeia Română”
2. 1885 - cu nuvela Două mame, publicată în „Contemporanul”
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sofia Nădejde (nume de fată: Băncilă, n. 14 septembrie 1856, Botoșani – d. 11 iunie 1946, București) a fost o prozatoare feministă română, căsătorită cu Ioan Nădejde, era sora pictorului Octav Băncilă.[2]

Sofia Nădejde (n. Băncilă) - portret de Octav Băncilă

Biografie

modificare

S-a născut la Botoșani fiind fiica lui Vasile Băncilă Gheorghiu și Puheria-Profira Neculae, țărani liberi (răzeși). A studiat la „Pensionul Glowaska” din Botoșani iar în 1874 s-a căsătorit cu Ioan Nădejde (1854 - 1928), cu care a avut șase copii. După stabilirea la Iași în 1876 a început o activitate febrilă în mișcarea socialistă. A debutat publicistic în „Femeia Română”, București, cu o pledoarie pentru emanciparea femeii și a continuat să publice în „Contemporanul”, la Iași. Se afirmă ca un lider al mișcării feministe.[3] S-a făcut remarcată prin polemica cu Titu Maiorescu, asupra capacităților intelectuale ale femeilor. Maiorescu susținea că deoarece creierul femeii este mai mic decât cel al bărbatului și posibilitățile sale intelectuale sunt mai mici, de aici nevoia de tutelare din partea bărbatului. Sofia Nădejde a dovedit falsitatea acestei teze, aducând în sprijin dovezi ale studiilor științifice ale vremii.[4]

 
Sofia Nadejde in 1895

În 1884 conduce „Evenimentul literar”, apărut la Iași. În același an a început activitatea la București unde a ținut numeroase conferințe la Clubul muncitorilor din București, dar și în restul țării. În 1897 devine președinta Congresului al IV-lea al PSDMR. A scris schițe, nuvele, romane, teatru.

Izabela Sadoveanu i-a făcut următorul portret: „Coana Pica a fost în totdeauna simplă ca un copil, plină de bun simț ca o țărancă sănătoasă la trup și minte, personală, pasionată și excesivă ca o adevărată fire feminină în toate manifestările ei. Vasta ei cultură,interesul nesecat pentru știință și lucrurile intelectuale n-au făcut decât să ilumineze calitățile unei puternice, multiple și diferențiate individualități.”[5]

Lucrări principale

modificare
  • O iubire la țară, dramă (1881)
  • Din chinurile vieții, nuvele (1895)
  • Robia banului, roman (1906)
  • Părinți și copii, roman (1907)
  • Patimi, roman
  • Irinel sau întâmplările unui român în Rusia, Mangiuria și Japonia, roman
  • Chestiunea femeilor, Femeia română, I, no. 11 (1879)
  • Nădejde, Sofia. Despre creierul femeii și alți demoni. Antologia textelor publicistice [About Women’s Brain and Other Demons: The Anthology of Publicistic Texts], edited by Maria Cernat and Adina Mocanu. Pitești: Editura Paralela 45, 2019.
  • Nădejde, Sofia. Părinți și copii [Parents and Children], 2nd edition, preface by Ștefan Baghiu. Bucharest: Publisol, 2022.
  • Nădejde, Sofia. Patimi [Passions], 2nd edition, preface by Ștefan Baghiu. Bucharest: Publisol, 2021.

Premiile „Sofia Nădejde”

modificare

În 2018, la inițiative poetei Elena Vlădăreanu, s-au înființat Premiile „Sofia Nădejde” pentru Literatură Scrisă de Femei. Premiile se decernează anual în cadrul unei Gale, iar categoriile de premii acordate sunt: Poezie, Proză, Debut Poezie, Debut Proză precum și premiile speciale pentru Inovație și Contribuții Deosebite Aduse Literaturii.[6]

Note

modificare
  1. ^ a b c IeSBE / Nadejde, Sofia[*][[IeSBE / Nadejde, Sofia (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ „Calendar Radio România”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Feminism românesc: Sexul tare frumos”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ I.C. Atanasiu, Mișcarea socialistă 1881-1900, vol. I, București, 1924, p. 175
  5. ^ I.C. Atanasiu, Mișcarea socialistă 1881-1900, vol. I, București, 1924, p. 371
  6. ^ „Premiile „Sofia Nădejde" pentru Literatură Scrisă de Femei”. Scena 9. Accesat în . 

Bibliografie

modificare

Lectură suplimentară:

modificare
  • Baghiu, Ștefan. Romancierele: traducerile de romane scrise de femei în cultura română (1841-1918) - [The Women Novelists: Translations of Novels Written By Women in Romanian Culture (1841-1918)]. În: Revista Transilvania, no. 6, 2021, p. 11-21. (acces online)
  • Baghiu, Ștefan. Liviu Rebreanu și Sofia Nădejde ca world literature: geopolitică, interimperialitate și descoperirea lumii în romanul modern [Liviu Rebreanu and Sofia Nădejde as World Literature: Geopolitics, Inter-imperiality, and the Discovery of the World in the Modern Novel.] În: Revista Transilvania, nr. 10, 2022, p. 46-54. (acces online)
  • Maiorescu, Titu. Jurnal și epistolar, vol. I, București, Editura Minerva, 1975.
  • Mihăilescu, Ștefania, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1928). Iași, Editura Polirom, 2002, 376 p. ISBN 973-681-012-7
  • Mihăilescu, Ștefania. Sofia Nădejde, în: De Haan, Francisca, Daskalova, Krasimira, Loutfi, Anna, Biographical Dictionary of Women’s Movements and Feminisms in Central, Eastern and South Eastern Europe, 19th and 20th Centuries, Budapest-New York, Central European University Press, 2006, pp. 360-362.
  • Miroiu, Mihaela, Dragomir, Otilia, Lexicon feminist, Iași, Editura Polirom, 2000.
  • Mihăilă, Ramona. Domestic Individualism and Public Stage: Rosa Mayreder and Sofia Nădejde. In: Gender Studies: Woman Inside And Outside The Box, edited by Ruxandra Teodorescu, Ramona Mihăilă, and Onorina Botezat, 18-29. Bucharest: Printech, 2013.
  • Mille, Constantin. Femeia și literatura, Evenimentul literar, an I (1894), p. 1.
  • Pârvulescu, Ioana. În intimitatea secolului 19, București, Editura Humanitas, 2007.
  • Straje, Mihail. Dicționar de pseudonime, București, Editura Minerva, 1973.
  • Vișinescu, Victor. Sofia Nădejde. Scrieri. Junimea, 1978, p. XCIX (Studiu introductiv).
  • Dicționarul general al literaturii române, (2005), vol. III (L-O), București, Editura Univers Enciclopedic.

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sofia_Nădejde&oldid=16330306