Sofia Palaiologhina

(Redirecționat de la Sofia Paleologu)
Zoe Palaiologhina
Mare cheaghină a Moscovei

Reconstrucție facială a Sofiei Palaiologhina făcută de artistul judiciar S. Nikitin în 1994
Date personale
Născutăcca. 1455
Mystras, Peloponez, Grecia de Vest și Insulele Ionice⁠(d), Grecia[1] Modificați la Wikidata
Decedată7 April 1503
Moscova
ÎnmormântatăVoznesenski monastîr[*][[Voznesenski monastîr (monastery in Moscow)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiTomas Palaiologos
Ecaterina Zaccaria de Aheea
Frați și suroriHelena Palaiologina of the Morea[*][[Helena Palaiologina of the Morea (Despotitsa of Serbia)|​]]
Andreas Palaiologos[*][[Andreas Palaiologos (Prince of the Palaiologos dynasty)|​]]
Manuel Palaiologos[*][[Manuel Palaiologos (Byzantine noble)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIvan al III-lea al Rusiei
CopiiVasili Ivanovici
Iuri Ivanovici
Dmitri Ivanovici
Simion Ivanovici
Andrei Ivanovici (Starițki)
Aliona Ivanovna
Feadosia Ivanovna
Evdokia Ivanovna
ReligieBiserica Ortodoxă
creștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteslava orientală veche
limba greacă Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Rurik
Domnie
Domnie12 noiembrie 1472 – 7 aprilie 1503

Zoe/Sofia Palaiologhina (în limbile greacă: Ζωή Παλαιολογίνα, rusă: София Фоминична Палеолог), (*cca. 1455 – † 7 aprilie 1503), marea cheanghină a Moscovei, a fost nepoata ultimului împărat bizantin Constantin al XI-lea Paleologul (Palaiologos) și cea de-a doua nevastă a marelui cneaz Ivan al III-lea al Rusiei.

Ea a fost fiica lui Tomas Palaiologos, despotul Moreii. După cucerirea Moreii de către otomanii conduși de Mehmed al II-lea Fatih în 1460, Zoe și frații săi au fost duși la Roma, iar numele ei a fost schimbat în „Sofia”.În 1469, Papa Paul al II-lea a aranjat căsătoria ei cu cnezaul Rusiei, sperând astfel să unească bisericile catolică și ortodoxă. Ivan al III-lea s-a căsătorit cu Sofia în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” din Moscova pe 12 noiembrie 1472. În ciuda eforturilor împuternicitului papal, cardinalul Bessarion, mult visata reunificare a bisericilor nu s-a produs. Sofia a început să aibă o influență din ce în ce mai mare asupra deciziilor soțului ei. Mai mulți istorici consideră că ea este cea care a introdus ceremoniile fastuase bizantine la curtea de la Kremlin, eticheta constantinopolitană, prin care a încercat să justifice ideea conform căreia Moscova ar fi fost pe bună dreptate „A treia Romă”. La puțin timp înaintea morții sale, ea a reușit să-și convingă soțul să-l proclame pe fiul lor, Vasili drept moștenitorul de drept al tronului, în locul nepotului lui Ivan, Ivan cel Tânăr, care fusese succesorul oficial la tronul Moscovei.

Reurse internet

modificare
  1. ^ „Sofia Palaiologhina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în