Soiuz 40

misiune spațială din anul 1981
(Redirecționat de la Soiuz-40)
Soiuz 40
Statisticile misiunii
ProgramProgramul Soiuz  Modificați la Wikidata
OperatorProgramul spațial sovietic  Modificați la Wikidata
Numele naveiSoiuz 7K-T[*][[Soiuz 7K-T (second generation of the Soyuz spacecraft)|​]]  Modificați la Wikidata
EchipajLeonid Popov
Dumitru Prunariu  Modificați la Wikidata
PropulsorSoiuz-U[*][[Soiuz-U (Soyuz rocket design variant - Universal)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Locul lansăriiCosmodromul Baikonur[1]  Modificați la Wikidata
Data lansării[1]  Modificați la Wikidata
Loc aterizareKazahstan  Modificați la Wikidata
Tip de orbităOrbita joasă a Pământului  Modificați la Wikidata
Aterizare  Modificați la Wikidata
Durata misiunii679.312 secunde  Modificați la Wikidata
Alte misiuni
Misiunea precedentă Misiunea următoare
Soiuz-39[*][[Soiuz-39 (space mission of the Soyuz program)|​]]  Modificați la Wikidata Soiuz T-5[*][[Soiuz T-5 (soviet crewed spaceflight mission)|​]]  Modificați la Wikidata

Soiuz 40 este denumirea unei misiuni cosmice care a avut loc în perioada 14-22 mai 1981, cu o durată de 7 zile, 20 ore, 41 minute și 52 secunde. Această misiune a făcut parte din programul Interkosmos inițiat de către URSS și care presupunea selectarea de cosmonauți cercetători din țările socialiste care urmau să participe alături de cosmonauți ruși la misiuni în spațiul cosmic.

Misiunea Soiuz 40 a combinat cosmonauți din URSS și cosmonauți selectați din România.

 
Cosmonauții Leonid Popov și Dumitru Prunariu.

Numărul din paranteză indică numărul de zboruri cosmice ale fiecărui cosmonaut înainte de a fi inclus în această misiune.

Echipaj de rezervă

modificare
 
Cosmonauții de rezervă ai echipajului Soiuz 40: Dumitru Dediu și Iuri Romanenko.

Parametrii misiunii

modificare
  • Masă: 6800 kg
  • Perigee: 198.1 km
  • Apogee: 287 km
  • Înclinare: 51.6°
  • Perioadă: 89.06 minute

Descrierea capsulei

modificare

Capsula avea o formă de clopot și era formată din aliaj de aluminiu gros de 3.5 mm, ranforsat la interior cu o rezistență de titan. Aluminiul era placat la exterior cu un material termo-izolant (azbo-textolit).

La baza mică a capsulei, se afla o ușă circulară cu diametrul interior de 60 cm, în jurul căreia erau lăcașuri pentru racordarea la restul navei cosmice. Pe părțile laterale existau două hublouri cu diametrul de 23 cm, opuse unul față de celălalt cu rolul de a permite vizibilitatea în exterior.

Capsula cântărea 1500 kg, fără încărcătură (echipament, parașute, personal) și avea aproximativ 2 metri înălțime. Diametrele de la baza mare și mică erau 2.5 m, respectiv 1.5 m. Volumul interior fiind de 3.8 mc.

Viteza de aterizare: 3.4 m/s (cu retrofuzeele în funcțiune).

Temperatura scutului la aterizare era de 1750 °C.

Greutatea la aterizare: 2800 kg.

Costul capsula era estimat atunci (1981) la 5.000.000 de lei, iar pe piața americană valora 2-3 milioane de dolari.

Bibliografie

modificare

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/povestea-capsula-navei-soiuz-40-sau-garsoniera-lui-prunariu-foto